Care sunt temerile oamenilor după epidemia de coronavirus?

Mulți dintre români se întreabă ce se va întâmpla cu viața lor după ce se termină cu epidemia de coronavirus. Ei ar vrea să afle dacă își vor păstra locurile de muncă, dacă firmele la care lucrează nu se vor închide, cum își vor menține sănătatea, etc. Cei care au fost deja chemați la muncă se gândesc dacă nu au riscuri ridicate pentru sănătate. Persoanele mai în vârstă, care încă nu au ieșit la pensie, sunt considerate o categorie cu risc ridicat, pentru că în caz de infectare pot dezvolta complicații medicale și perioada de recuperare poate fi destul de îndelungată.

Deși oamenii nu respectă distanțarea socială și pericolul de a răspândi infecțiile există atât la locul de muncă cât și la magazine sau în călătorii, totuși românii nu se tem de infecția de coronavirus, ei se tem mai mult de criza economică. Grija zilei de mâine le intensifică acum problemele psihice – anxietatea și depresia.

Nimic nu va mai fi ca înainte de epidemie, iar românii sunt deja foarte obosiți și stresați de această situație din țară, de știrile prezentate pe toate posturile de televiziune și care se dovedesc a fi cauza accentuării temerilor și a stărilor de nervozitate. Unii oameni au început să-și piardă locurile de muncă, iar cei în vârstă se tem că se pot confrunta cu o serie de consecințe grave dacă au ghinionul de a se infecta cu virusul corona. Totuși, asta nu-i face să stea izolați în casă, ei își doresc „contactul” cu lumea, simt nevoia de socializare și de plimbare în aer liber.

Românii care și-au pierdut locurile de muncă, deja se gândesc la o recalificare profesională sau un nou job. Cei care au vârsta peste 45 de ani sunt și mai îngrijorați pentru că nu se așteptau să se schimbe atât de mult situația în țară și multe firme să intre în insolvență sau să se închidă. Familiile acestor oameni sunt de asemenea într-o stare de disperare și anxietate. Este destul de greu să o iei de la capăt, să-ți pierzi locul de muncă pe neașteptate și să simți brusc cum cerul s-a prăbușit pe umerii tăi dintr-odată. Singura consolare pe care o au oamenii este speranța, că poate experiența acumulată îi va ajuta să găsească un alt job, să reușească să aibă în continuare grijă de familia lor, la fel ca și până acum.

Unii mai tineri apelează la o activitate destul de controversată, ce poate fi practicată de absolut oricine, indiferent de vârstă, la un studio videochat Galați care oferă posibilitatea de a câștiga mulți bani. Ideea este de a strânge acești bani și apoi de a demara o afacere. Asta ar fi o soluție de a obține independență financiară pentru unii români.

Șomajul tehnic i-a făcut pe oameni să înțeleagă că viața poate fi uneori năprasnică. Ei s-au străduit totuși să conștientizeze că acesta este doar un episod din viață, pe care îl vor putea depăși în cele din urmă. Cei care nu au avut o lipsă acută de bani, au acordat mai mult timp vieții lor, pe perioada de șomaj tehnic. Au încercat să-și regleze starea și mentalitatea prin odihnă și să se orienteze spre cursuri de formare profesională pentru a-și îmbunătăți abilitățile și competitivitatea.

În luna aprilie, 9% dintre firmele buzoiene au apelat la șomaj tehnic. Numărul de șomeri a crescut în numeroase orașe din țară, iar mulți dintre ei s-au simțit pierduți din cauza asta. Totuși, momentele de disperare au fost înlocuite treptat cu ambiția de a face ceva, de a găsi altă direcție în viață. Unii probabil vor opta pentru plecarea la muncă în străinătate, dacă nu găsesc locuri de muncă în țară. Ei vor merge ca muncitori sezonieri în Germania, unde este un deficit de lucrători români și bulgari.

Probabil în țara noastră salariile nu vor crește atât cât își doresc românii, rata șomajului se va accelera, de aceea mulți dintre ei vor merge la muncă în afara țării, unde pot câștiga de 2-3 ori mai mult decât aici. În România mulți oameni au pierdut un loc de muncă stabil din dorința de a merge în străinătate pentru a obține un venit mai mare. Din păcate unii nu au avut șansa de a beneficia de aceste avantaje și s-au trezit în situații de muncă precare și cu un câștig mai mic.