După ce, potrivit tradiției creștin-ortodoxe, cu toții am participat la slujba de înmormântare a Domnului, din Vinerea Mare, toată suflarea se pregătește să întâmpine Praznicul Învierii Domnului, cea mai mare sărbătoare pentru creștini pentru că, în numele întregii omeniri Hristos s-a oferit jertfă pentru a recâștiga dragostea lui Dumnezeu. Iar la acest gest de ofrandă, Dumnezeu-Tatăl a răspuns cu dragostea și puterea Sa ridicându-l pe Hristos-Omul din morți. Prin jertfa sa pe cruce, Iisus Hristos „omoară moartea”, izbăvește omul de păcatul adamic, redându-i veșnicia vieții.
Prin învierea Sa, care este temelia credinței noastre (I Cor. 15, 14), Hristos S-a făcut începătură celor adormiți și cei morți întru El vor învia (I Cor. 15, 20; I Tes. 4, 16).
Astfel, Paștile înseamnă Jertfă și Înviere. Însemnătatea religioasă a jertfei euharistice este covârșitoare și folositoare omului credincios, întrucât un prim efect al împărtășirii sale cu trupul și sângele Domnului este nemurirea. În Sfânta Euharistie ne împărtășim cu trupul lui Hristos. Despre importanța Sfintei Euharistii, Mântuitorul a vorbit iudeilor înainte de a fi instituită, spunând că „cel ce mănâncă trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el” (Ioan VI, 56). Și că „Eu sunt pâinea ce s-a pogorât din cer” (Ioan VI, 49) și că cine mănâncă din ea „va fi viu în veci” (Ioan 6, 48, 51).
„Pentru întreaga suflare creștină, Hristos, Mielul lui Dumnezeu, este Paștile care înseamnă sărbătoarea luminii și a bucuriei. Bucuria învierii Domnului copleșește toate tristețile și în ea se concentrează vestea cea bună adusă întregii omeniri. Existența umană se umple de starea bucuriei reale, depline și durabile”, consemna pr. prof. Dumitru Stăniloae, în „Paștile, sărbătoarea luminii în Ortodoxie, în Studii Teologice”.
Referitor la tradițiile ce însoțesc această mare sărbătoare creștină, Ciprian Voicilă, din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român consemnează: Țăranul român ținea sărbătorile în primul rând prin nelucrare.
„În Vinerea Mare țăranul român ținea post negru, crezând, printre altele, că postul negru vindecă durerile de cap, dar și alte beteșuguri. În această zi nu se lucra: nu se țesea, nu se torcea, nu se spăla, nu se muncea la câmp. Singurul lucru pe care îl puteau face gospodinele era să frământe și să coacă pasca. Țărăncile făceau pasca rotundă pentru că credeau că scutecele în care a fost înfășat Domnul nostru Iisus Hristos au avut formă rotundă. Sau o făceau în patru colțuri, având ca model piatra Sa de mormânt. La mijlocul copturii se făcea o cruce. Înainte de a băga pasca în cuptor, gospodinele făceau semnul crucii cu lopata pe cei patru pereți ai cuptorului și rosteau următoarea rugăciune: <Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Cruce în tus-patru/ Cornuri de casă/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista la fereastră”>. Cojile de la ouăle folosite la pască erau aruncate pe o apă curgătoare”, scrie acesta pe pagina MNȚR.
În ceea ce privește noaptea în care are loc Învierea Domnului, adică noaptea de sâmbătă spre duminică, după miezul nopții, toți creștinii merg la biserică așteptând marea bucurie a Învierii Domnului.
„În noaptea Învierii, țăranul român lua pasca, dar și alte alimente – dacă avea – pe care le îndesa într-o desagă spre a fi sfințite la biserică. După încheierea Sfintei Liturghii, dimineața se întorcea acasă cu lumânarea aprinsă și o stingea de grindă. După ce mânca sfânta anafură, pasca, ouăle și celelalte bucate sfințite la biserică, împreună cu toți casnicii săi, așeza masa înfruptându-se din toate cele pregătite din timp și prelungind, astfel, bucuria de care se împărtășise la sfânta biserică. Pe masa sărbătorii de Paști un loc aparte îl ocupă mielul, care este considerat de etnologi, aliment ritual, dar și un simbol hristic”, mai scrie Ciprian Voicilă pe pagina de socializare a MNȚR.
Cel mai cunoscut obicei de Paște își are originea în scena în care Iisus a fost răstignit pe cruce, în Vinerea Mare. Se spune că venind să-și vadă fiul răstignit, Fecioara Maria avea în mână un coș cu ouă care s-au înroșit de la sângele Mântuitorului. Ouăle roșii se ciocnesc la masa de Paște alături de salutul „Hristos a Înviat! – Adevărat a Înviat!”.
Mai există și tradiția pregătirii bucatelor din miel pentru masa de Paște deoarece mielul îl simbolizează pe Iisus Hristos, care a fost sacrificat pentru salvarea omenirii.
