miercuri, 15 iulie 2020

Incertitudini politice la vreme de pandemie

,,Iubirea mea pentru această țară pe care am făcu­t-o a mea prin lacrimi și suspine a ajuns pentru mine ca o religie!”, scria Regina Maria într-unul din cele trei volume autobiografice ,,Povestea vieții mele”.

Cum să rămâi insensibil citind aceste rânduri? După ele vine întrebarea retorică: unde ne sunt adevărații conducători? Vitejii? Liderii adevărați? Ce înseamnă România pentru cei care ne conduc astăzi? A fost o dată ca niciodată… eiii… dar cine mai crede în povești cu regi și regine? Cine mai privește în filele istoriei neamului românesc să vadă exemple de vitejie și devotament duse până la sacrificiul suprem, plătite cu sânge și cu prețul vieții pentru ca noi astăzi să avem o țară?

Încerc să-mi imaginez cum ar suspina din grijă și iubire pentru țară, politicienii care ne conduc, mai ales acum la vreme de pandemie… Și surâd amar. Ei nu vor decât putere! Jocuri de putere, luptă pentru putere, sete de putere… Și toate acestea sub nasul nostru într-un ”cadru constituțio­nal”.

Cui să-i mai pese de adevaratele nevoi și dureri ale neamului în aceste vremuri grele? Cui să-i mai pese de țăranii cu palmele bătătorite de muncă și frunțile brăzdate de viața grea, care fac agricultură ca în anii ‘30, cu calul și plugul. Sentimente amestecate de furie și revoltă soră cu disperarea ne încearcă pe noi toți, oamenii de rând.

La nivel mondial, pandemia de Coronavirus a făcut prăpăd! La noi în țară aș ­de­numi-o ”pandemită”.  Pandemită (pandemie + mită), este o noua ”formă” a unui mai vechi “virus” care se extinde cu repeziciune pe teritoriul țării noastre, infectând cu preponderență clasa politică. Nici cei mai buni doctori nu-i mai pot salva. Este prea târziu pentru ei! “Pandemita” asta i-a cuprins de ani buni și încet, încet aceasta maladie ne distruge țara!

În ultimii 30 ani ne-am autodistrus, vândut și pârjolit aproape tot, iar acum, când a venit COVID-ul peste noi, ne-a găsit goi sufletește și dezbinați. Au trecut aproape două luni de când s-a decretat instituirea Stării de Urgență pe teritoriul României și ochii triști de toate vârstele privesc încă prin geamuri așteptând răspunsuri care să-i liniștească, să simtă că societatea îi protejează, că nu vor fi lăsați la voia întâmplării. Așteaptă să audă cuvinte încurajatoare, măsuri de relaxare și revenire la normalitate. Dar în toată acestă perioadă haosul organizatoric, corupția, comunicarea deficitară și măsurile luate pe genunchi au dus la importante pierderi de vieți omenești, la sute de pacienți agonizând la A.T.I. și la o răspândire rapidă a virusului ucigaș.

De la început, oamenii de bună credință au stat în case, au înțeles, au respectat ­re­gulile impuse de autorități și ordonanțele militare. S-au adaptat din mers cu toate restricțiile, oricât de grea a fost renunțarea la libertate de mișcare. Am învațat împreună să renunțăm rând pe rând la multe dintre lucrurile care ne făceau plăcere și ne-am rugat în biserica sufletului să nu-i vedem răpuși de virusul ăsta ucigaș pe cei dragi.

Am văzut la televizor cum reacționează populația din țările civilizate la măsurile luate pentru limitarea efectelor pandemiei, dar la noi măsurile nu prea au funcționat. Noi suntem unici și atipici! La noi este mai greu cu disciplina, pentru că avem „jmecheri” mulți, proaspăt întorși de la „treabă” din Europa. Ei au venit dornici să-și revadă neamu’, să petreacă sau să-și regleze conturile. Sunt gata de ripostă în cazul în care forțele de ordine îndrăznesc să-i ­de­ranjeze. Nu prea le pasă de distanțarea socială, iar de legi și ordonanțe militare nici atât! Și-au îmbolnăvit familiile și au împrăștiat cu “dărnicie” virusul… dar ce mai contează, sunt ai noștri și ei.

România urmează să fie repornită, iar pentru asta avem nevoie ca Președintele și întreaga clasă politică să lase deoparte orgoliile, luptele politice și să caute soluții pentru a scoate țara cât mai repede din criză. Am ajuns la saturație văzând și auzind zi­lnic la știri acuzații grave, ata­curi, intrigi, calomnii, dezvă­luiri despre fapte de corupție, atât de o parte cât și de cealaltă a eșichierului politic. Ne-am săturat! Avem nevoie de liniște, pace și măsuri concrete de revenire la normalitate, mai mult decât oricând, domnilor politicieni. Vă recomandăm, iubiți-vă țara!

1 COMENTARIU

  1. Dna. Angela Petre a început articolul invocând o FEMEIE DE STAT , o mare Doamnă care a lăsat urme adânci în conștiința românilor ce i-au urmat … Mă întreb atunci, unde ne sunt marii BARBATI de stat care să urnească lucrurile din loc în direcția cea bună, spre care tind toate națiunile ? Dacă mă uit la calitatea politică, culturală, profesională și UMANA a celor din sexul puternic, credeți-mă că mi-e rușine să mă privesc în oglindă ! ( Foarte bună analiza României pandemice a acestor nefaste zile!)

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!