Joi, 9 mai, ziua în care toți românii marchează o triplă sărbătoare – Ziua Independenţei proclamată în 1877, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei -, la Buzău s-a adăugat un eveniment dedicat lui Alexandru Marghiloman, cel care a susţinut înfăptuirea actului de Unire al Basarabiei cu România, iar în cadrul şedinţei festive din ziua de 27 martie/9 aprilie 1918 a votat unirea Basarabiei cu România. Alexandru Marghiloman, care sosise la Chişinău cu o zi în urmă, și a fost invitat în sală pentru a i se comunica rezultatul (86 voturi pentru, 3 contra şi 35 abţineri), este cel care a declarat atunci: „În numele poporului român şi al regelui Ferdinand, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!”.
Evenimentul de joi de la Buzău a fost organizat și în contextul în care Primăria a reușit reabilitarea a două obiective istorice, respectiv casa de oaspeți și grajdurile în care își ţinea caii fostul prim-ministru al României, obiective care au fost abandonate zeci de ani şi se aflau în prag de prăbuşire. În aceste obiective reabilitate a avut loc și o conferință în memoria lui Alexandru Marghiloman, care se înscrie în seria evenimentelor ce se desfășoară alternativ la Buzău și Chișinău de șapte ani de zile, în fiecare primăvară. În urmă cu șapte ani, primarul Constantin Toma iniția acest program care este susținut cu sprijinul Centrului Cultural și Educațional ce poartă numele marelui nostru înaintaș, personalitate complexă a vremurilor de atunci, pe care o putem lua ca model și astăzi, care a rămas în istorie drept artizanul Unirii Basarabiei cu România.
La eveniment au luat parte urmașii familiei Marghiloman, Irina Vlăduca Marghiloman și soțul acesteia, dar și foarte mulți invitați din Republica Moldova, reputați cercetători din domeniul istoriei de dincolo de Prut. Au participat și mulți istorici din Buzău, cărora li s-au alăturat elevi ai Liceului Teoretic „Alexandru Marghiloman” și ai Colegiului Național Pedagogic „Spiru Haret”, însoțiți de profesori.
Unul dintre invitați a fost doctor habilitat Liliana Condraticova, secretar științific al Academiei de Științe a Moldovei, care a fost alături de buzoieni în toate cele șapte ediții ale evenimentului închinat lui Marghiloman. Ea a venit în fața auditoriului cu un mesaj din partea comunității științifice a Academiei de Științe a Moldovei, dar și a istoricilor basarabeni. „Vin cu un mesaj din partea comunității academice de la Academia de Științe a Moldovei, dar și din partea tuturor istoricilor, tuturor personalităților care se ocupă de istoria, de cultura, de patrimoniul cultural al nostru; este un mesaj de salut pentru ceea ce faceți aici la Buzău. În urmă cu șapte ani de zile am fost aici; domnule primar, tot respectul pentru ce am văzut aici! Văd cum creșteți, cum reabilitați și readuceți acest patromoniu cultural care ne aparține și care ne identifică. Vă doresc multe realizări în continuare, pentru că ceea ce faceți este foarte important. Nu este important atât pentru noi, cei care suntem în ziua de astăzi, ci mai mult este important pentru cei care vin după noi, pentru acei copii și pentru cei care au un respect pentru ziua de mâine și ne vor duce valoarea, importanța și prestanța pe care o are poporul român”, a spus Liliana Condraticova. Aceasta a făcut referire și la sprijinul de care beneficiază moldovenii din partea buzoienilor, în special la sprijinul acordat de Primărie pentru reabilitarea Sălii Unirii a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău (AMTAP), unde în urmă cu 106 ani Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, punând începutul reîntregirii țării și a neamului, și unde, anul trecut, s-au ținut lucrările conferinței științifice „105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Unde-s doi puterea crește… Lecția de istorie și demnitate a anului 1918”, la care a participat o delegație de la Buzău condusă de primarul Constantin Toma, alături de care s-au aflat Irina Vlăduca Marghiloman și Adrian Marius Nicoară, doctor în istorie, directorul Centrului de Ştiinţe Istorice şi Arheologie al Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare din România.
Sprijin pentru reabilitarea sălii Unirii de la Chișinău
„Sper că ne vom revedea în curând și în sala Unirii; mulțumesc buzoienilor nu doar pentru că ați dat pe Alexandru Marghiloman, ci și pentru toate contribuțiile pe care le aduceți în primul rând pentru dezvoltarea țării noastre, dar și pentru reabilitarea acelei săli a Unirii care se află în sediul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice și care suntem siguri că vom porni acum toate procedurile în așa fel să ne revedem cu bine în sala Unirii, să readucem acolo încă odată pe Alexandru Marghiloman. Succes cu rezultate frumoase la sesiunea aceasta și la cea viitoare!”, a mai transmis Liliana Condraticova, care a subliniat importanța demersului cultural și istoric al Primăriei Buzău de a-l aduce în actualitate pe Alexandru Marghiloman și a-l așeza acolo unde îi este locul în istoria României, așa cum a făcut-o și joi în sesiunea de comunicări dedicate marii personalități. „Mă bucur că l-ați readus la Chișinău nu doar pe 27 martie 1918, când a fost votat celebrul act al unirii Basarabiei cu România, dar l-ați readus la Chișinău după ani de uitare, mai mult din punct de vedere ideologic și politic, și acea conferință care a avut loc pe 6-8 mai în 2022 a pus accente extraordinar de puternice asupra personalității lui Alexandru Marghiloman astfel încât să îl cunoască nu doar istoricii, dar și alți oameni din diferite domenii de cercetare”, a spus invitata.
La rândul său, prof. univ. dr. Jipa Rotaru, membru titular al Secției de Istorie și Arheologie din Academia Oamenilor de Știință, a prezentat și gândurile domniei-sale, dar și pe cele ale președintelui Academiei, care din februarie este cetățean de onoare al Buzăului. „Sunt bucuros că am primit această însărcinare. Am primit-o cu mare drag, și aduc salutul oamenilor de știință”, a spus prof. univ. dr. Jipa Rotaru. De asemenea, acesta a subliniat importanța evenimentelor create de Primăria Buzău în memoria ilustrului om politic despre care, cel puțin în Republica Moldova, informațiile promovate până în ’89 erau total eronate și defăimătoare. „Despre Marghiloman, de exemplu, noi cei care am trăit ceva ani înainte de ’89 știam că realitatea era cu totul alta. După ’89, pătrunzând în profunzimea documentelor de arhivă, am reușit să-l descifrăm pe Alexandru Marghiloman așa cum a fost el: un mare patriot, un mare diplomat, un mare român, un mare teoretician, un mare orator și epitetele ar putea continua”.
Bustul lui Marghiloman, din nou acasă
Un salt mai aproape în istorie, doar de câțiva ani, a făcut însă primarul Constantin Toma, care a evocat 
evenimentele de la Buzău dedicate lui Marghiloman, peste 30 la număr, la aniversarea Centenarului României. „Unul dintre evenimente, la care a participat și doamna Irina Marghiloman, și actualul premier Marcel Ciolacu, a fost realizat în contextul în care mai multe localități din Republica Moldova se uneau simbolic cu România. Am reușit să obțin o Hotărâre de Consiliu Local de unire a Buzăului cu Basarabia. La această sărbătoare i-am invitat pe toți cei 140 de primari din Republica Moldova care făcuseră unirea simbolică cu România. Au fost prezenți efectiv vreo 118”, a rememorat primarul evenimentul organizat la Sala Sporturilor din Buzău în 2018. Și, tot de atunci, vădit emoționat, primarul Constantin Toma a rememorat și momentul în care interpreta de muzică populară Sava Negrean Brudașcu a cântat melodia „Noi suntem români”. „S-au ridicat moldovenii în picioare și au strigat <Unire!>. S-a ridicat toată sala în picioare. A fost un moment absolut emoționant. S-a plâns”, a reamintit primarul.
Un alt eveniment pe care primarul Constantin Toma l-a adus în discuție este cel legat de bustul lui Alexandru Marghiloman. În clădirile reabilitate se află amplasat bustul autentic al lui Alexandru Marghiloman pe care Primăria Buzău a reușit să-l cumpere la licitație. El fusese descoperit de Irina Vlăduca Marghiloman într-un restaurant, dar până la urmă el a ajuns la Buzău prin eforturile făcute de Primărie. El a fost dezvelit joi de primarul Constantin Toma împreună cu urmașa familiei Marghiloman, Irina Vlăduca Marghiloman.
Constantin Toma a relatat celor prezenți că dorința de a redescoperi această mare personalitatea Buzăului a avut-o dinainte de a ajunge primar, după ce a sponsorizat cartea scriitorului buzoian Nicolae Peneș, premiată de Academia Română. Iată cum relatează primarul acel eveniment: „După ´90 am turnat prima statuie a lui Alexandru Marghiloman, care acum se află în fața Liceului <Alexandru Marghiloman>. Atunci, scriitorul Nicolae Peneș a venit la mine cu un teanc de manuscrise care aveau să fie o viitoare carte. Mi-a cerut să o sponsorizez, pentru că eram om de afaceri. Cartea se numea <Alexandru Marghiloman. Lordul Valah>. Era scrisă ca o poveste. Am fost tare fericit când Academia Română a acordat premiul Secției de istorie cărții <Alexandru Marghiloman. Lordul Valah>. Primul premiu acordat unui buzoian la vreun capitol de Academia Română. Am devenit primar și nu am uitat de Alexandru Marghiloman. Și în 2018, din cele peste 100 de evenimente pe care le-am avut, 30 de activități au fost dedicate lui Alexandru Marghiloman”.
Evenimentele vor continua și vineri, când, promite primarul, în grajdurile lui Marghiloman vor sosi și primii cai.
