Cultură

FOTO | Premii pentru toate cele trei volume de versuri ale copilei-poet Victoria Maria Pripon

Victoria Maria Pripon, elevă la Școala Gimnazială „George Emil Palade”, a depășit de mult, la cei numai 12 ani ai săi, emoțiile primei lansări de carte. A început să scrie la vârsta de opt ani, iar în această toamnă a lansat al treilea volum de versuri, „Enigma”, la o ma­nifestare culturală cu o înaltă ținută, care a avut loc la Mănăstirea Strâmbu din Găiseni, județul Giurgiu. De ce a avut loc lansarea volumului acolo și nu în Buzău, ne-a povestit chiar Victoria Maria pe parcursul unei discuții pe marginea creației sale literare cuprinsă între coperțile a trei volume de versuri, toate premiate la diferite concursuri ­națio­nale și județene.

Ea ne-a spus că această din urmă carte a apărut ca urmare a premiului obținut, în luna august, la concursul organizat de Forumul Național Cultural „Brânco­veniana”, ediția a III-a, desfășurat la Palatul Brân­covenesc de la Potlogi, județul Dâmbovița, un eveniment care reunește personalități din spațiul cultural și creștin din țară, având ca scop pomenirea Sfinților Martiri Brânco­veni, promovarea simbolului și mitului brâncovenesc, precum și afirmarea autorilor, scriitorilor și cerce­tătorilor creștini contemporani. „Domnul Marian Ilie, președinte al juriului  concursului <Brâncoveniana>, la care am obținut  premiul intitulat <Reverberații brâncovenești>, m-a întrebat dacă aș avea material pentru un al treilea volum; când i-am spus că da, acesta a spus că va face rost de o sponsorizare pentru a-mi publica al treilea volum”, spune Victoria Maria Pripon.

Promisiunea  s-a concretizat, după cum mărtu­risește chiar Marian Ilie în prefața cărții, după multă chibzuință. „Am stat în cumpănă să mă dumiresc dacă nu cumva un al doilea volum într-un an și al treilea la vârsta asta fragedă nu este prea mult, iar în final am decis să mizez și eu pe copila-poet Victoria-Maria Pripon”, în mod cert, „una din bijuteriile scoase la lumină de neobositul căutător de minuni, care a fost regretatul prieten Marin Ifrim”. Și astfel a fost publicat volumul „Enigma”, care, ne spune Victoria Maria, este o carte despre cuvânt, o carte „în care tema poeziei este cuvântul ce trebuie ­des­coperit, o enigmă a cuvân­­tului care se poate transforma și poate ajunge ori ceva foarte frumos, ori din contră, ceva urât”, după cum explică autoarea.

Poezie și istorie

Manifestarea de la Găi­seni  a fost „un adevărat regal cultural ce a luat naș­tere din dorințele celor care nu uită și care iubesc trecutul, celor care știu că identitatea noastră este reprezentată de trecut și limbă”, cum spun organizatorii, inspirat, poate, și din istoria locurilor. Schi­tul Strâmbu-Găiseni este amintit pentru întâia oară într-un document din 3 aprilie 1526, prin care Radu de la Afumați dăruia mănăstirilor Glavacioc, Bolintin, Nucet și Mușetești partea domnească din Balta Doamnei. Într-un alt document, de această dată din 1605, emis la Târgoviște de Radu Șerban, se vorbește despre Schitul Strâmbu și despre ctitorul său, fost mare vornic, care a fost îngropat cu soția, fiii săi și tot neamul în Sfânta Mănăstire Strâmbu.

Activitatea culturală a cuprins și o sesiune de comunicări științifice consacrate personalității lui Neagoe Basarab, pe lângă lansarea volumelor editate ca premii la ultima ediție a Forumului Național Cultural „Brâncoveniana”, la care Victoria-Maria Pripon a obținut Premiul Special „Reverberații brâncovene”, acordat de președintele juriului, Marian Ilie.

Preotul Alexandru Pri­pon, tatăl Victoriei Maria, el însuși scriitor și gazetar în mediul publicistic creș­tin-ortodox, a avut, cu această ocazie, o alocu­țiune în care a făcut referire la „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie”. Au mai vorbit la simpozion și părintele exarh al Episcopiei Giurgiului, maicile de la mănăstire, reprezentanți ai Arhivelor Naționale, un expert al României în ceea ce pri­vește heraldica.

Marian Ilie: „O poezie simplă care pur și simplu m-a cucerit”

Marian Ilie a subliniat, și în această întâlnire, seriozitatea cu care Victoria Maria abordează poezia. „Este o poezie serioasă pentru un copil, o poezie simplă care pur și simplu m-a cucerit” și a exemplificat recitând din poezia „România necenzurată”. A povestit, apoi, că văzând vârsta fragedă a poetei și profunzimea versurilor, a fost interesat să vadă „cartea ei de vizită”. „După ce i-am acordat premiul, am căutat despre ea și am văzut că a câștigat multe premii la mai multe concursuri și că avea cărți pu­blicate; chiar anul acesta a câștigat un premiu la un concurs de la Râmnicu Sărat, și nu numai ea, ci și tatăl ei. Așa am fost pus în situația de a căuta și cine este tatăl ei. Primul lucru la care m-am gândit a fost să văd dacă nu cumva o ajută, îi dictează, lucrează pe textul ei. M-am convins că nu. Și tatăl ei este autor de cărți, inclusiv de poezie, dar și de publicistică și de proză. Nu. Este ea însăși. Are o oglindă cu care stă de vorbă. O întreabă despre una, despre alta și oglinda îi spune lucruri frumoase, pentru vârsta ei lucruri serioase și frumoase”, a mai spus Marin Ilie, care i-a oferit autoarei microfonul pentru a recita câteva dintre frumoasele sale versuri.

„Undeva, în aer” se numește una dintre poeziile pe care le-au auzit cei de față, rostite de autoare: „Undeva, în aer, / Se află conversația / De ieri / Des­pre ceva / Nebănuit. // Undeva, în aer, / Se află declarațiile / De ieri / Pentru cineva… // Undeva, în aer, / Se află plimbările / De anii trecuți / Înainte de boli…”. Este una dintre poeziile „scrise cu seriozitate”, așa cum sublinia Marian Ilie. Victoria Maria a mai dat glas în fața auditoriului și poeziei „Elixir”, cea care era cât pe ce să dea titlul cărții, o izbucnire de ­inocență, de puritate, de fragilitate aparentă a versului, unde frumusețea și gingășia sunt forțe ce trec dincolo de puterea cuvântului, care pentru ea este, însă, modelul la scară mică al lumii, al societății, al vieții: „Elixir, / În sfârșit ne întâlnim, / În sfârșit ne adorăm, / În sfârșit ancorăm în scopuri / Libertatea.”.

Lansarea de carte de la Mănăstirea Strâmbu vine, așa cum a remarcat și Marian Ilie, după cea de la Râmnicu Sărat, în care lucrurile s-au întâmplat cam în același mod,  în sensul că Victoria Maria a fost remarcată la Concursul Național de Poezie pentru elevi „Radu Cârneci”, care s-a desfășurat la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” și i s-a propus să își așeze versurile alături de poezia câștigătoare între coperțile unui volum. Așa a apărut cel de-al doilea volum al său, „Mâna destinului”.

Victoria Maria a mai obținut în această vară un premiu oferit de Uniunea Scriitorilor din România și un premiu pentru limba engleză la Concursul Națio­nal „Alecsandriana – creativitate și literatură” de la Bacău. „Am participat la un concurs în trei limbi: engleză, germană și română, la concursul <Alecsandriana>. A fost foarte interesant: prima probă a însemnat să scriu poezii cu titlul <Oglinda>. Inițial, mi s-a părut o temă dificilă, dar după aceea a început să-mi placă și am început să scriu mai multe <oglinzi>. Am scris și în română, apoi le-am tradus în engleză și în germană. Au fost trimise la concurs toate trei și am fost admisă în proba a doua, o probă scrisă. Erau niște subiecte date de cei care au făcut concursul și a trebuit să scriu o poveste, o piesă de teatru și o poezie cu acea temă. Până la urmă am câștigat premiul special la limba engleză”, povestește Victoria Maria.

Reamintim că, tot în acest an, Victoria Maria Pripon a câștigat concursul „Primăvara poeților” cu volumul de debut, premiul fiind acordat de Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”.

Pregătește un volum de versuri în limba engleză

Victoria Maria este și propriul său traducător. În momentul de față, scrie poezii în limba engleză și în limba germană – limbi străine pe care le studiază la școală și de care este îndrăgostită pregătind astfel  un volum cel puțin ­bi­lingv. „Da, acum sunt vreo 40 sau 50 poezii traduse și dacă mai scriu încă atâtea, o să am de încă o carte pentru o limbă străină, engleză sau germană, deși cred că va apărea mai întâi în limba engleză”. Probabil că apariția primei cărți în engleză cu versurile proprii traduse chiar de ea îi va stârni tot atâta emoție  pe cât a avut și la prima lansare de carte în fața colegilor de clasă și de școală. „Prima lansare de carte a fost foarte emoțio­nantă, pentru că a avut loc în sala de sport a școlii mele, Școala nr. 15. Acolo au fost prezenți toți colegii mei și alți copii de la alte clase, dar și au fost și foarte mulți invitați. Am fost emoționată, pentru că nu mai participasem la o lansare de carte până atunci”, își amintește Victoria Maria.

Un comentariu

Articole similare