Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârstă între 1 luna și 16 ani. Unul dintre acestea a fost înregistrat și în România. Medicii atrag atenția asupra acestei boli și cer părinților să reacționeze imediat la anumite simptome.
„Hepatita reprezintă o inflamaţie a celulelor hepatice, această inflamaţie duce la o modificarea funcţiei hepatice, poate să fie blândă sau agresivă, ireversibilă, depinde de vârsta copilului, de statusul imun, de agresivitatea factorului care declanşează inflamaţia. Cauzele de hepatită sunt diverse la copii, de la deficite enzimatice, boli metabolice la cele mai frecvente, de cauză virală, dintre care cele mai cunoscute şi cele mai frecvente sunt hepatitele de tip A, hepatită care se mai numeşte şi boala mâinilor murdare, pentru că de fapt aşa se şi transmite, prin consumul de alimente contaminate, sau consumul de apă infectată. Ca şi manifestări clinice pot fi manifestări cu debut brusc, prin vărsături alimentare, dureri abdominale, o afectare bruscă a stării generale sau pot fi manifestări care se declanşează insidios, de la două săptămâni până la două luni cu reducerea apetitului, cu scădere în greutate, cu febră, cu dureri articulare, greaţă şi vărsături intermitente şi într-un final apariţia icterului, o colaraţie gălbuie, tegumentară sau a mucoaselor. În general, la copii, apariţia acestui icter depinde de cât de rapid se modifică funcţia ficatului, poate să apară brusc icter sau poate să nu apară, cel puţin la copiii mici, stările clinice sunt destul de nespecifice, de aceea îngrijorător ar fi pentru părinţi, orice manifestare de tip digestiv, cu vărsături alimentare şi dureri abdominale să ducă la anunţarea medicului, sau chiar prezentarea la camera de gardă, la urgenţe„, spune dr. Gina Anica, medic primar Pediatrie.
Medicii spun că măsurile pe care le recomandau până acum ar fi bine să fie respectate în continuare. „Având în vedere că principala cauză este această hepatită de tip A, nu ştim această nouă hepatită despre care se discută care este cauza, dar ca şi măsuri putem să le aplicăm pe cele generale: igiena riguroasă a mâinilor şi după folosirea toaletei, şi înainte de masă, plus spălarea fructelor, legumelor şi sursa de apă potabilă să fie clar cunoscută. Aceste măsuri sunt foarte importante.„, mai spune dr. Gina Anica.
Totuși, în cazul în care apar simptomele hepatitei, medicii recomandă ca părinții să se adreseze unui medic specialist. „Simptomatologia hepatitei la copii este, în general cu fenomene digestive, cu vărsături, cu dureri abdominale, uneori cu febră şi mai rar cu scaune diareice. Ce este constant la debutul hepatitei sunt urinile hipercrome, care însoţesc simptomatologia digestivă şi ulterior apare şi icterul sclero-tegumentar, adică îngălbenirea sclerelor ochilor şi a tegumentelor, a pielii. În caz de debutul acestei simptomtologii, părinţii ar trebui să se adreseze către un medic specialist care să evalueze copilul şi în urma investigaţiilor de laborator, ne interesează în mod special transaminazele, bilirubina şi aspectul urinei dacă este normal sau hipercromă. Dacă există o modificare de 10 ori mai mare decât maximul normalităţii a valorilor transaminazelor atunci se poate pune diagnosticul de hepatită acută. În funcţie de simptomatologia dezvoltată de copil, dacă este o formă uşoară, copilul poate urma tratament suportiv, la domiciliu, în caz de simptomatologie medie spre severă, simptomatologie medie sau severă se însoţeşte şi de o modificare a activităţii de coagulare a protrombinei, scăderea acestui marcăr ne indică suferinţa hepatică, dacă se îndreaptă boală spre formă medie sau severă cu insuficienţă hepatică şi atunci se adaugă alt tratament specific pe lângă tratamentul suportiv”, spune dr. Micu Bogdan, medic primar Boli Infecțioase.
Până acum cazurile raportate de hepatită acută , cu origine necunoscută, au provenit din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Ţările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franţa (2), România (1) şi Belgia (1).
