Nadia POPESCU
Emoții mari în prima zi a bacalaureatului. După o perioadă de intensă pregătire și o zi de frământare – „Ce ne pică la subiectul III?” -, a venit prima probă scrisă. Cred că aproape toți elevii au răsuflat ușurați când au văzut autorii vizați de subiectul al III-lea. Alegerea celor doi romancieri interbelici a fost bine gândită, operele lor, de facturi total diferite, oferind elevilor (probabil de la real, mai ales) posibilitatea de a vorbi despre un roman total abordabil, dar și de a intra în complexitatea romanului proustian. Este clar că a fost un subiect frumos, pe placul tuturor elevilor.
Surpriza a venit de la subiectul I. Chiar prima cerință a pus probleme multora dintre elevi. Sensul secvenței „de bună seamă” nu a fost cunoscut, dovadă că elevii noștri nu citesc suficient cât să se familiarizeze cu o expresie sinonimă cu „bineînțeles”, „desigur”, „fără îndoială”. Următoarele trei cerințe nu au fost dificile, lectura atentă a textului oferea răspunsuri clare: sursele de venit ale lui Creangă erau publicarea abecedarului, salariul de institutor, debitul de tutun, deținerea unei tipografii ca asociat (cerința a doua), curcubeul avea o conotație pozitivă în gândirea lui Creangă (cerința a treia, cu două posibile secvențe ilustrative), iar motivul călătoriei la Târgu-Neamț era despărțirea de locurile natale/ presimțirea morții (cerința a patra). Este posibil ca ultima cerință a subiectului I să fi fost iarăși dificilă, deoarece trăsăturile lui Creangă ce se puteau desprinde din text vizau mai degrabă latura psihică a personalității lui, decât pe cea morală. Elevii puteau dovedi generozitatea lui (a dăruit ultimul exemplar al „Povățuitorului ” școlii unde învățase), demnitatea de a-și accepta sfârșitul apropiat, nevoia de comunicare și empatie, sensibilitatea, simplitatea în manifestările sale.
Tema aleasă pentru puncul B. al subiectului I a fost, de asemenea, abordabilă: „dacă oamenii trebuie sau nu să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați”. Elevii înșiși se află în situația de a se gândi la anii lor de formare în școală, pentru că tocmai ce au încheiat această etapă din viața lor. Textul suport îl prezenta pe Ion Creangă exprimându-și recunoștința față de școala sa prin dăruirea ultimul exemplar al „Povățuitorului,” dovedind că își dorește ca școala să fie mândră de elevul care îi recunoaște astfel contribuția în devenirea sa.
Subiectul al II-lea cerea comentarea operei lirice „A mele visuri…” de Alexandru Vlahuță, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. Mesajul versurilor era transparent: jalea, deznădejdea ființei umane care își vede clipele consumate, risipite, în timp ce natura în jurul său este veșnică prin reînvierea în fiecare primăvară. O valoare artistică deosebită o are versul – refren, care transmite obsesiv deziluzia poetului ce își contemplă neputința de a reface trecutul.
Pe final aș putea afirma că notele de anul acesta la proba de Limba și literatura română vor fi bune datorită subiectului al treilea, dar nu foarte mari,
din cauza primului subiect.
_____________________________________________________________
Nadia POPESCU
este profesor de Limba și literatura română,
director adjunct al Liceului Teoretic „Alexandru Marghiloman”
