VIDEO / Profesorul Dănuț Solcan, lecție de istorie despre 1 Decembrie și „România dodoloață”

Ziua Națională a României celebrează Marea Unire din 1918, unire care fusese stabilită cu mult timp înainte în inima românilor, pentru că acest ideal a existat mai întâi în mințile oamenilor cu carte, ale conducătorilor și,  apoi, în cele ale soldaților care au trecut Carpații.

Trebuie spus că Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 nu a fost una spontană și nici nu s-a redus totul la o defilare cu steaguri.  Evenimentul a fost minuțios pregătit, a avut lideri și a avut un scop precis. Despre acest scop și cum a fost el atins vorbește buzoienilor profesorul de istorie al Colegiului Național  „B. P. Hasdeu” Dănuț Solcan,  care a răspuns invitației Centrului Cultural „Alexandru Marghiloman” de a explica semnificația zilei de 1 Decembrie, care a consfințit împlinirea  acestui mare ideal al românilor, devenit  astăzi Ziua Națională a României.

Profesorul Dănuț Solcan a vorbit despre dubla semnificație a acestui eveniment pe care îl vede, pe de o parte, ca „o reverență la adresa înaintașilor, o aducere a faptelor memorabile ale acestora”, iar pe de altă parte, o semnificație care „se leagă de prezent și de viitor”.

Ziua de 1 Decembrie, pe care astăzi o serbăm ca zi națională, a fost încărcată cu foarte multe evenimente. Spiritul atmosfera și semnificația acestei zile au fost creionate de profesorul de istorie prin trei imagini: a dimineții, a zilei și a serii. „Pentru mine, spune profesorul de istorie, dimineața zilei de 1 decembrie va fi întotdeauna asociată cu drumurile care duc la Alba Iulia. Imaginați-vă aceste drumuri pline de oameni care se duc în sensuri diferite. Pe o parte a drumului sunt germanii, care la finalul războiului se retrag spre casă, ducând cu ei tunurile și gustul amar al înfrângerii. Pe partea cealaltă a drumului sunt românii, care merg la Alba Iulia ca la nuntă (…) Dacă punem față în față imaginea germanilor care se retrag și a românilor care merg la Alba Iulia este un contrast între două lumi. O lume care este pe moarte, care dispare sub ochii noștri; este lumea marilor imperii și a războiului mondial; cealaltă lume este lumea viitorului”.

A doua imagine este imaginea zilei, adică imaginea marii decizii a unirii, spune profesorul în expunerea sa: „Lucrul care se vede cel mai bine în fotografii este mulțimea românilor. Peste tot vedem grupuri compacte și foarte numeroase de români, oameni care au simțit că în ziua aceea la Alba Iulia se va întâmpla un lucru extrem de important pentru românism”.

A treia imagine descrisă de profesorul Dănuț Solcan este cea a serii zilei de 1 decembrie 1918, care aduce în prim plan vocea unui copil, printr-o întâmplare povestită de Lucian Blaga, care a  participat la Adunarea națională de la Alba Iulia împreună cu fratele său. Mai târziu, spune profesorul de istorie, Lucian Blaga a scris o relatare amintindu-și de impresiile zilei și de călătoria înapoi spre casă, „vorbind unul cu altul își dădeau seama că au trăit un moment unic, <un moment mai presus – zicea Blaga – de forțele umane, un moment al destinului>. Mergând cu trăsura spre casă au trecut cu trăsura prin satul lor natal, satul unde copilăriseră,  Lancrăm, iar la ieșirea din sat s-a întâmplat ca dintr-o curte, în noapte s-a auzit un strigăt de copil. Copilul acela a strigat <Trăiască România dodoloață!>”,una dintre cele mai sincere și mai spontane urări făcute țării, de Ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Profesorul de istorie buzoian realizează în expunerea sa și o radiografie a ceea ce  este astăzi România și a ceea ce poate însemna ea pentru viitor, făcând apel tot la ceea ce au lăsat ca învățături înaintașii noștri, punctând momentele cruciale care au înclinat balanța în favoarea împlinirii unui ideal  care trebuie  dus mai departe ca proiect de țară. „Sărbătorirea Zilei Naționale a României nu este doar o întoarcere în trecut, ci este și un moment al bilanțului”,  mai spune prof. Dan Solcan.