Arborii bătrâni și uscați din Parcul Crâng au început să fie tăiați pentru a face loc altora, din aceleași specii, care vor fi plantați în toamnă, a anunțat primarul Constantin Toma într-o înregistrare video postată pe pagina sa oficială de Facebook sub titlul ,,Buzăul <Green, Circular and Smart (Water) City>, un viitor oraș de top în România!”.
,,În parcul Crâng am început să tăiem arborii bătrâni foarte uscați. În ultimii zece ani, temperatura medie anuală a crescut în Buzău cu 1,3 grade, iar acest lucru trebuie să ne dea de gândit. Primăria are mai multe proiecte, întinse pe mai mulți ani, legate atât de creșterea suprafețelor împădurite din municipiu, creșterea numărului de arbori plantați în municipiu, dar și mărirea suprafețelor cu luciu de apă. În acest moment, în Buzău avem 330 de hectare spații verzi, și 27,1 hectare cu apă. Este foarte puțin. Din această cauză, din 2017 am demarat un proiect de preluare a Crângului. Primăria are 2,7 hectare din pădurea Crâng, iar diferența de 177,7 hectare sunt în continuare la Romsilva, cu toate că am reușit să obținem, prin Legea 220/2018, retrocedarea Pădurii Crâng către municipiul Buzău. În toată pădurea Crâng se află o mulține de copaci uscați. Vom începe operațiunea de curățare a Crângului, după care în toamnă va urma replantarea cu aceleași specii de stejar, așa cum am început în primăvară, atunci când am plantat primii șase stejari cu nume de mari personalități buzoiene în viață în rotonda personalităților buzoiene și am dat la încă șase stejari numele unor buzoieni care au făcut cinste nu numai Buzăului, ci și României”, a spus primarul.
Creșterea suprafeței verzi a municipiului se va face și prin crearea unei perdele forestiere de peste 20 de hectare în zona Șoselei Digului: ,,Avem deja un proiect depus la Ministerul Apelor și Pădurilor, legat de Șoseaua Digului, dintre podul de la Mărăcineni și cel de la Vadu Pașii, unde vom înființa o pădure, o perdea forestieră de peste 20 de hectare, care să apere Buzăul de vântul dominant, Crivățul. În pepiniera concesionată către URBIS din Simileasca unde Primăria are 25 de hectare am început o acțiune foarte serioasă de reabilitare totală, astfel încât să putem produce aici material săditor floricol și puieți de arbori, de arbuști, fructe de pădure, pomi fructiferi. Se află în montaj prima seră încălzită, inclusiv cu paturi pentru răsaduri, iar lângă aceasta va fi montat un solar. Aceasta pentru că așa cum știm, la fostul sediu al URBIS din parcul Crâng este mutată banca de gene, iar noi vom face această investiție modernă care să ne ajute să producem peste 40.000 de răsaduri de flori anual, zeci de mii de plante perene și circa 40.000 de arbori, astfel încât să avem suficient material săditor pentru tot ceea ce ne-am popus pentru municipiul Buzău. Va fi și material săditor pentru viitoarea pădure-perdea forestieră care va înconjura Buzăul”, a mai precizat Constantin Toma.
O altă suprafață care va fi împădurită este cea din zona în care s-a aflat groapa de gunoi a municipiului: ,,În cel mai înalt punct al Buzăului a fost o groapă de gunoi unde vom planta pădure. Vom avea, în anii următori, după ce amenajăm și după ce ne iese proiectul, aproape 7 hectare de pădure pe acest <munte> al Buzăului, iar mai jos avem un proiect european deja aprobat, pe 7 hectare, unde va fi o grădină permaculturală, o grădină comunitară, iar la capătul viitorului parc-minune al Buzăului vom avea un lac de 9 hectare, lac care se va alimenta din Parcul Tineretului, din lacul de peste 10 hectare, care, la rândul său, se alimentează din Iazul Morilor. Și vom mai umple cu apă un canal de 1,2 kilometri, care are circa 6,7 hectare suprafață. Iată că vom transforma această zonă în perdeaua de care vorbesc de mai mult timp, o zonă de protecție, o pădure, o perdea forestieră împotriva Crivățului”, a spus primarul Constantin Toma într-o înregistrare video postată pe pagina sa oficială de Facebook.
Buzăul "Green, Circular and Smart (Water) City" – un viitor oraș de top în România!
Publicată de Constantin Toma pe Joi, 30 aprilie 2020
Pai daca este asa, „jos palaria”, dar ma gandeam eu, pana la „padure” nu ar trebui dat in folosinta soseaua digului ? Tare as dori sa prind si eu toate aceste minuni, dar la cat de repede merg la noi proiectele si cata birocratie exista, imi este greu sa cred ceva. Eu am facut o prostie crasa, m-am apucat sa fac o casuta mica din lemn, casuta de vara si ptr. a fi totul in regula cu posibilitati de vindere, etc. a trebuit sa fac totul. Cadastru, inscrire in cartea funciara, entabulare, dupa executia casutei, alta carte funciara si alta entabulare. Mult timp pierdut, multi bani dati degeaba. Cand am zis ca am cam terminat, deabia atunci a inceput greul. Aprobarile de constructie. Ca sa ai aprobari, trebuie sa ai proiect. Dupa proiect, trebuie sa faci zeci de drumuri pe la toate „neamurile proa?te” ale societatii, pe la cei care te fac sa stai pe la usi, zeci de drumuri si de cereri si toate sunt conditionate de unii de altii, de primarie, de mediu, de la electrica , ape, etc , iar primarie s.a.m.d. De scriam acolo la tipul casei CASA, atunci trebuia sa vina si un geolog sa sapa sa masoare si sa spuna el cam la ce adancime sa fac fundatia. De nu iti dau devizul, nu ai aprobare de constructie, fie la oras, tara, oriunde, si vor bani multi, multi de tot bani nemunciti dati ca si pana acum. Acolo la tara nimeni nu incearca sa faca cu aprobari, nu ar avea cum , costa enorm si pierzi multe zile pe drumuri. Am convenit cu proiectantul sa scrim acolo MAGAZIE. La magazie nu se cerea expertiza geofizicienilor si nici proiectantul sa cuprinda in proiect, instalatii de apa, WC-uri, fose septice, etc. , ptr. ca toate astea in plus , costau dublu. Vreau sa spun ca la noi este multa birocratie, platita de cetateni cu bani multi. Eu nu am stiut la inceput ca exista atata marsavie pe capul statului , ca nu ma apucam de nimic. Dupa ce cheltui aproape o avere, a trebuit sa faci gard acum, gard roata, care a costat aproape cat si casuta. Cam astai si cu proiectele d-lui Toma, o sa fie greu si o sa mai faca multe fezabilitati, pana atunci si astea costa enorm, pe degeaba si se repeta mereu si din 89 tot se fac mereu, cu acea centura a digului.