Trenuri de mare viteză vor tranzita județul, dar în pas de melc

România se laudă cu una dintre cele mai extinse rețele feroviare din Europa, 11.000 km, dar și cu una dintre cele mai prost întreținute. CFR nu reușește să repare șinele, iar în fiecare an sunt introduse noi li­mitări de viteză, ceea ce face ca trenurile să fie mai lente decât în perioada comunistă. Pe șapte dintre cele opt magistrale fero­viare din România, trenurile sunt mai lente decât în urmă cu 30 de ani, diferența de parcurs fiind și de peste 30 la sută. „Potrivit unui raport realizat de Corpul de Control al fostului premier, Ludovic Orban, efectuat la Compania Națională de Căi Ferate CFR – S.A. și fina­lizat la data de 20 mai 2020, viteza medie cu care se poate circula pe infrastructura feroviară din România este de 68,86 km/h, iar la data de 30 august 2019 se înregistrau 1.236 restricții de viteză permanentă pe o lungime totală de 1.335 km”, scrie adevarul.ro.

Infrastructura feroviară – una dintre cauzele pentru care călătorii nu mai merg cu trenul

Viteza lentă este unul dintre motivele pentru care numeroși călători s-au îndreptat către alte mijloace de transport, dar și condițiile din trenuri i-au determinat pe oameni să își schimbe opțiunea. Astfel, aceștia au ales autocarele sau microbuzele pentru distanțe scurte sau avionul pentru distanțe lungi.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) susține, însă, că de vină ar fi democratizarea țării, care a determinat o creștere a numărului de autovehicule, nicidecum starea actuală a infrastructurii feroviare: „În condițiile în care transportul rutier a profitat de nivelul mic de impozitare și taxare a mobilității pentru acest tip de transport, circulația cu trenul nu a mai devenit atractivă din punct de vedere al costurilor pentru călători.”

Un studiu realizat în 2019, pe baza unor date din 2016, ne plasa printre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în infrastructura feroviară. Suma alocată de țara noastră pentru acest lucru a fost de 24.674 euro/km de cale ferată, iar „vecinii” noștri de clasament, erau, în ordine, Polonia (17.032 euro/km), Croația (17.017), Letonia (10.825) și Estonia (10.606). La momentul publi­cării acestor informații, ARF declara că există mai multe cauze care au determinat poziția codașă din clasament a României: lipsa unor planuri concrete de investiții în infrastructură, politica de subfinanțare, defavorizarea transportului feroviar în raport cu transportul rutier sau inac­țiunea factorilor politici decidenți.

Cu toate acestea, potrivit unui studiu privind infrastructura de transport feroviar, realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar din cadrul Consiliului Concurenței și publicat în luna iunie a acestui an, în 2019, comparativ cu 2017, sumele investite în infrastructura feroviară au crescut cu 49 la sută. Valoarea investițiilor în viaducte și în investițiile pentru liniile de cale ferată a înregistrat o creștere de 61 la sută, iar sumele investite în poduri, podețe și tuneluri a scăzut cu 71 la sută.

În schimb, în perioada 2018-2019, nu au fost alocate fonduri pentru electrificarea infrastructurii feroviare și nici pentru sistemele de siguranță ale traficului feroviar. În 2020, CFR a primit suma de 137,498 mili­oane lei, din care a utilizat 99,1 la sută pentru electrificarea li­niei de cale ferată Doaga-Tecuci-Barboși și pentru dublarea li­niei de cale ferată între Mogoșoaia și Balotești.

Trenuri noi pe șine vechi

În ciuda neajunsurilor infrastructurii, Autoritatea pentru Reformă Feroviară anunța, la începutul lunii noiembrie, că societatea Alstom Feroviaria S.p.A este cea care a câștigat licitația pentru achiziția a 20 de trenuri electrice de mare viteză. Alte 17  trenuri vor veni din activarea opțiunii suplimentare, ceea ce duce totalul la 37 de rame electrice, care vor fi distribuite în toată țara, conform secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioș­teanu.

Achiziția este co-finanțată din fonduri europene nerambursabile, având la bază un studiu de fezabilitate efectuat sub egida Băncii Europene de Investiții, cu sprijinul JAS­PERS. Primele trenuri vor fi livrate în termen de 31 de luni de la semnarea contractului, ur­mând ca personalul să fie instruit în ceea ce privește operarea lor. „Finanțarea proiectului este asigurată din Programul Ope­rațional Infrastructură Mare – POIM și bugetul de stat, iar   valoarea estimată este cuprinsă în intervalul: 1.311.698.701,00 lei – 3.714.279.851,00 lei (fără TVA) – (contravaloarea a 20 rame electrice inter-regionale RE-IR și mentenanța lor asigurată pe 15 ani, cu posibilitatea dublării cantității și perioadei de mentenanță)”, transmite ARF.

Așteptările sunt mari în urma acestei achiziții, iar reprezentanții Autorității pentru Reformă Feroviară spun că nu numai timpul de călătorie va fi redus considerabil, ci și confortul călătorilor va fi crescut. „Trenurile electrice (RE-IR) au o capacitate de transport de peste 300 persoane/tren, la o viteză maximă de circulație de 160 km/h. Pentru asigurarea calității vehiculelor, trenurile sunt cumpărate cu servicii de reparații incluse, pe minimum 15 ani”, precizează adevarul.ro. Achiziția vine și ca răspuns al numeroaselor cereri din partea unor organizații mondiale în privința combaterii schimbărilor climatice actuale, iar noile trenuri „respectă cerințele legale privind protecția mediului în ceea ce privește func­ționarea, întreținerea și eliminarea/reciclarea”, subliniază secretarul de stat.

Noile trenuri vor circula pe 12 rute din țară: București Nord – Constanța; București Nord – Brașov – Arad – Timișoara; București Nord – Brașov – Cluj;   Brașov – Deda – Cluj; București Nord – Brașov;   București Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroșani – Simeria; București Nord – Craiova – Timișoara – Arad; Cluj – Timișoara; Cluj – Suceava – Iași. Trei dintre rute, respectiv București Nord – Iași, București Nord – Suceava  și București Nord – Galați, vor trece și prin Buzău. Orașul nostru este un nod feroviar important aflat pe magistrala CFR 500, care leagă Capitala de zona Moldovei, dar și pe magistrala 702, care duce spre Galați.

Principalele trenuri de călători care circulă prin gara Buzău sunt cele InterRegio și InterCity. Întrucât gara este un nod feroviar important, există numeroase trenuri Regio care au un capăt aici și duc pe diverse rute spre alte noduri feroviare din regiune. Câteva trenuri internaționale trec, de asemenea, prin Buzău, respectiv cele care circulă spre Chișinău sau Moscova dinspre București și, mai departe, spre Sofia (și retur).