Sistemul de probaţiune, alternativa la detenţie: un consilier pentru peste 200 de condamnaţi în judeţul Buzău

Condamnaţii cu suspendare ori cu amânarea pedepsei din  judeţul Buzău, sunt monitorizaţi de 10 consilieri de probaţiune. Aceleaşi persoane se ocupă şi de rapoartele de eliberare condiţionată ori de cele ce vizează măsuri educative în cazul minorilor.

Sistemul prin care consilierii intervin în procesul penal, pentru promovarea alternativelor la detenţie, are însă deficienţe. Un consilier a avut în lucru, anul trecut, în medie, peste 200 de dosare, iar legislaţia trebuie îmbunătăţită.

Un consilier de probaţiune are în atribuţii relaţionarea cu persoanele condamnate la închisoare cu suspendare, însă întocmeşte şi rapoarte cu pro­puneri de eliberare condiţio­na­tă, de acordare de recompense pentru condamnatul privat de libertate.

Stigmatizaţi adesea de societate, câteva sute de buzoieni condamnaţi de instanţă au diverse variante de reintegrare socială, prin intermediul Serviciului de Probaţiune existent la nivel local. Subordonat direct Ministerului Justiţiei, Serviciul de Probaţiune se ocupă atât cu supravegherea minorilor care au săvârşit infracţiuni mai puţin grave, cât şi a adulţilor care primesc condamnări cu suspendare sau sunt eliberaţi condiţionat. Anul trecut a fost unul de încercare pentru cei zece consilieri de probaţiune din Buzău.

La nivelul Serviciului, în anul 2019 au fost înregistrate 2.321 de cazuri de supraveghere, fiind vorba despre amânarea aplicării pedepsei – 631, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere – 1.584, liberare condiţionată cu rest de pedeapsă mai mare de 2 ani – 5 persoane. De asemenea, consilierii de probaţiune au avut în supraveghere 12 liberaţi din centrul de detenţie, 79 persoane cu măsuri educative. Consilierii de probaţiune îi evaluează pe inculpaţi sau pe minori care au comis fapte penale, sprijină instanţa de judecată în procesul de individualizare a pedepselor şi măsurilor educative; coordonează procesul de suprave­ghere a respectării măsurilor şi executării obligaţiilor stabilite în sarcina persoanelor su­pravegheate faţă de care instanţa a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub suprave­ghere, liberarea condiţionată, coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia dintre măsurile educative neprivative de libertate precum stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săp­tămână, asistarea zilnică, coordonează executarea pe­depsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii şi derulează activităţi specifice în legătură cu persoanele private de liber­tate.

„Coordonarea procesului de supraveghere se realizează pentru fiecare persoană supravegheată de către consilierul de probaţiune desemnat manager de caz prin management de caz profesionist ce constă în informarea persoanei cu privire la procesul de supraveghere, evaluarea ini­ţială a persoanei, planificarea procesului de supraveghere, derularea activităţilor de control şi a activităţilor de asistare, colaborarea cu instituţiile din comunitate, ju­decătorul delegate precum şi orice alte instituţii sau autorităţi publice, monitorizarea procesului  de supraveghere şi evaluarea finală a supravegherii. In­tervenţia serviciului în procesul de îndreptare comportamentală şi de respectare a mă­surilor şi obligaţilor de către persoanele suprave­gheate a fost una eficientă şi lăudabilă având în vedere că din  totalul de 2.321 de cazuri, s-au înregistrat doar 13 revocări ale sancţiunilor (9 pentru încălcarea condiţiilor de executare pe perioada supravegherii, iar 4 ca urmare a săvârşirii de alte infracţiuni), ceea ce înseamnă o rată de recidivă a persoanelor aflate în probaţiune de 0,56%. Rata de recidivă foarte redusă evidenţiază eficienţa intervenţiei profesioniste a consilierului de probaţiune pe un management de caz coerent şi integrat urmărindu-se atât implicarea persoanei supravegheate în propriul proces de schimbare comportamentală cât şi prin coordonarea abilă a resurselor comunitare”, a declarat şeful Serviciului de Probaţiune Buzău, Mihaela Paraschiv, în bilanţul activităţii instituţiei din 2019.

Supravegherea respectării de către persoanele suprave­gheate a celor 5 măsuri de supraveghere impuse de instanţa pe perioada termenului de supraveghere respectiv de a se prezenta la datele fixate la serviciul de probaţiune, de a primi vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, de a anunţa schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, de a comunica informaţii privind locul de muncă şi de a comunica informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor de existenţă, a fost realizată de către serviciul de probaţiune în toate cazurile active existente în evidenţa serviciului prin întrevederi directe la sediul serviciului, deplasări la domiciliu acestora, verificări directe şi prin intermediul organelor de poliţie, colaborare cu familia, şcoală loc de muncă, instituţii din comunitate.

În ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor impuse de instanţă în cazul suspendării executării pedepsei, amânării aplicării pedepsei sau liberării condiţionată, serviciul de probaţiune a realizat coordonarea, supravegherea şi controlul executării acestora.

În cazul înlocuirii amenzii penale neachitate cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, Serviciul de Probaţiune Buzău a asigurat în decursul anului 2019 un număr de 7 astfel de sancţiuni, dintre care 3 au fost executate, 3 se află în curs de executare, iar într-una dintre situaţii s-a achitat amenda.

La nivelul judeţului Buzău sunt 92 de instituţii în care se poate presta muncă neremunerată, acestea fiind reprezentate de primăriile judeţului Buzău şi alte instituţii aflate în subordinea acestora, şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului prin centrele subordonate.

În anul 2019, Serviciul de Probaţiune Buzău a coordonat 1.086 de cazuri în care a fost dispusă obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, numărul de sesizări adresate instanţei de judecată ca urmare a neexecutării obligaţiei a fost unul redus, fiind adresate doar 4 sesizări.