Au apărut probleme la cel mai mare zăcământ de gaze naturale de pe uscat din România, cel de la Caragele, cu rezerve estimate de peste 30 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă un consum al țării pe trei ani.
Sonda 38, una dintre sondele forate de Romgaz pe structura Caragele, are un conținut semnificativ de dioxid de carbon (CO2), iar gazele extrase de acolo riscă să corodeze conductele și instalațiile pe care le traversează în drumul lor către consumatori. Prin urmare, compania de stat ia în calcul utilizarea lor la producerea de energie electrică, prin construirea unei centrale noi în apropierea sondei, relatează profit.ro.
„După septembrie 2021, au început să apară probleme cu această conductă datorită coroziunii. De la această dată și până în prezent s-au produs 15 spărturi, atribuite coroziunii accentuate de tip <pitting>, care se pare că apare în special în zonele joase unde se poate acumula apă (…) Se consideră că dioxidul de carbon în prezența apei formează acid carbonic, care este agresiv cu materialul conductei (se subliniază că din Q1 2021 conținutul de apă a crescut în fluidul extras, ceea ce se corelează cu apariția spărturilor). Trebuie menționat că până în prezent pe linia de amestec nu s-au înregistrat probleme datorate coroziunii, probabil datorita a doi factori, (a) materialul (țeavă extracție) cu rezistență mai mare și (b) viteza de curgere mai mari a gazelor care antrenează mai bine lichidul ce poate să apară în linie″, se precizează într-un document recent al Romgaz.
Sonda 38 Caragele ar fi urmat să fie conectată la Grupul 10 Caragele, dar din cauza acestor probleme care au apărut, sonda a fost lăsată în conservare până la găsirea unei soluții cu privire la impactul negativ al prezenței CO2. Sonda avea un debit de gaze de 34.000 metri cubi/zi și unul de condensat de 800 litri pe zi.
Romgaz a luat deja măsuri pentru a reduce concentrația de dioxid de carbon din această sondă. Potrivit sursei citate, compania vrea să contracteze un studiu de fezabilitate care să identifice mai bine mecanismul de coroziune și să propună metode de reducere a efectelor negative ale acesteia. „Gazul produs de Sonda 38 are un conținut semnificativ de CO2, condiție în care, pentru a nu afecta echipamentele Grupului 10 la care urma să fie conectată, aceasta a fost pusă în conservare. Se pune problema dacă în locul conectării la Grupul 10 (cu toate consecințele implicate de aceasta) nu ar fi mai eficient ca gazul produs de Sonda 38 să fie folosit într-o instalație locală de producere a energiei electrice (<gas-to-power>), care să fie furnizată în sistemul național. Față de fluxul curent în care gazul este transportat spre stația Galbenu, se va considera soluția generării de energie electrică local, ceea ce ar elimina conectarea Sondei 38 la fluxul Grupului 10. O instalație de generare, împreună cu facilitățile adiacente, ar putea fi instalată în vecinătatea Grupului 10 existent sau chiar mai aproape de Sonda 38. De asemenea, va fi necesară o linie electrică până la un punct desemnat de autoritatea respectivă″, se mai menționează în document.
Romgaz are în calcul două variante: fie conectarea sondei 38 la grupul 10 Caragele, chestiune care implică construirea tuturor facilităților necesare și luarea în considerare a impactului gazului contaminat introdus în instalația existentă, fie construirea unei centrale de producție de electricitate cât mai aproape de sondă, pentru a limita contactul cu gaz contaminat, însă și în acest caz părțile metalice care intră în contact cu gazul vor trebui să fie rezistente la coroziune. O decizie în acest sens va fi luată în urma studiului de fezabilitate.
„Producția în anul 2021 a crescut în structura Caragele cu aproximativ 27 la sută. La proiectul Caragele, exploatarea comercială a început în anul 2009, prin dezvoltarea efectivă a zăcământului comercial Caragele, la momentul la care au fost puse în producție treptat sondele pe care le-am forat în această structură. Gazele pe care le extragem din structura Caragele, după tratarea lor tehnologică și măsurarea tehnologică și fiscală, sunt livrate în sistemul național de transport. Zona de mare adâncime din structura Caragele a intrat în circuitul comercial prin introducerea în exploatare a uneia dintre cele două sonde de mari adâncime forate în perioada anterioară, care au avut rezultate pozitive. La momentul de față, vom realiza și realizăm în continuare, în mod susținut și responsabil, investiții în zona de mare adâncime, conform programelor de lucrări de explorare pe care le avem prevăzute în strategia de explorare și în programele anuale de explorare petrolieră pe care le avem angajate în fața ANRM. Într-adevăr, în zona de mare adâncime am întâmpinat, de-a lungul anilor, dificultăți și probleme de natură tehnico-geologică, mai ales în săparea și forajul sondelor de mare adâncime. Dar, în pofida acestor dificultăți, activitatea de explorare-dezvoltare și exploatare în zona Caragele, inclusiv în anul 2021 și în prezent, a fost în continuă desfășurare″, a declarat recent directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude, la o conferință pe teme energetice.
Rezervele din zăcământul de la Caragele erau estimate inițial de Romgaz la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. Proiectul Caragele presupune forajul a peste 20 de sonde de deschidere, evaluare și exploatare, extinderea infrastructurii existente și construirea unor noi facilități de suprafață. Proiectul Caragele este prezent și în Programul de guvernare al cabinetului Ciucă. Programul menționează ca obiectiv „creșterea producției interne de gaze naturale prin demararea extracției offshore, precum și prin demararea extracției din noi zăcăminte onshore – Caragele”.
