Cultură

Praznicul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Potrivit calendarului creștin-ortodox, în fiecare an la dată de 2 iulie creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare,  domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.

Ștefan al III-lea a fost supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt. El a fost declarat Sfânt  pentru că a luptat pentru apărarea întregii creștinătăți „până la moarte”  adică „cu prețul vieții sale”, cum arată în scrisoarea adresată principilor întregii creștinătăți, chemându-i la lupta de apărare a credinței creștine.

Sfântul Ștefan cel Mare s-a născut din părinți creștini Bogdan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, provenit din neamul Mușatinilor și din al Doamnei Oltea Maria, provenită din neamul Basarabilor.

După uciderea tatălui său, este chemat la tronul Moldovei la 12 aprilie 1457. Încercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferințe, nu și-a pierdut niciodată nădejdea în Bunul Dumnezeu ci, cu evlavie și-a purtat jugul vieții sale, potrivit calendar-ortodox.ro.

A domnit timp de 47 de ani, fiind cea  mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române. Ştefan cel Mare a pus biruinţele în luptele purtate nu pe seama iscusinţei sale, ci a voii şi puterii lui Dumnezeu. După propria sa mărturie, Ștefan cel Mare a purtat 36 de bătălii, din care a câștigat 34.

Singura mănăstire pe care domnitorul Ștefan a ctitorit-o în prima parte a domniei sale care a fost marcată de războaie  a fost Putna (1466–1469) și a devenit în timp un valoros centru de spiritualitate, cultură şi istorie românească, necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa, ce străjuieşte, de sute de ani, meleagurile  Bucovinei.

Și astăzi, după sute de ani, oamenii se strâng să cinstească ziua trecerii la Domnul a marelui voievod. Letopisețul lui Grigore Ureche ne relatează că „sfârșitul domnului a fost unul pe măsura vieții sale”: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți, ca după un părinte al său, că cunoștiia toți că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, pănă astăzi, îi zicu Sveti Ștefan vodă” .

Lespedea funerară a lui Ștefan cel Mare este așezată pe un soclu decorat cu stilizări vegetale și adosat într-un arcosoliu, amplificat spre interiorul bisericii cu un baldachin de marmură, construit în 1934 din fragmentele altuia mult mai vechi, după cum se menționează într-o inscripție din depozitul mănăstirii.

Potrivit  siteului creștinortodox.ro între câmpul decorativ central și chenarul marginal, apoi, în continuare, și pe cantul lespezii, se află o inscripție slavonă săpată în litere capitale monumentale: „Dreptcinstitorul Domn, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, ctitor și ziditor al acestui sfânt lăcaș, care zace aici și s-a mutat la veșnicele lăcașuri în anul 7000…, luna…, și a domnit ani…”.

Mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

Ștefan cel Mare și-a pregătit propria lespede funerară încă din timpul vieții, lăsând, firește, urmașilor grija de a completa inscripția cu data exactă a morții sale și cu numărul anilor de domnie, pentru care a rezervat spații corespunzătoare pe cantul ei, dar care, din motive neatestate documentar, au rămas totuși necompletate, așa cum se văd și astăzi. Numărul anilor de domnie, ca și anul, luna, ziua și ora morții sunt menționate în schimb pe acoperământul de mormânt al marelui voievod, lucrat din porunca fiului său Bogdan al III-lea Vlad: „A domnit în Țara Moldovei 47 de ani și trei luni” și s-a „strămutat spre lăcașul de veci în anul 7012 (1504, n.r.), luna iulie, ziua 2, în ziua de marți, la ceasul al patrulea din zi”.

La Putna îşi găsesc somnul de veci Maria de Mangop, care a inaugurat biserica drept necropolă domnească, la înmormântarea ei din decembrie 1477, mitropolitul Teoclist I – înhumat aici în anul 1478, pe latura nordică a pridvorului, Bogdan („cel Orb”) şi Petru, fiii domnitorului, îngropaţi aici în anii 1479 și 1480, sub o lespede comună lângă mormântul Mariei de Mangop, dar şi Sfântul Voievod Ștefan cel Mare care a murit la 2 iulie 1504.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker