După demilitarizarea Poliției, mii de români au fost angajați la nivel național „din sursă externă” în instituție, adică au îmbrăcat uniforma și își duc la bun sfârșit misiunile după ce au îndeplinit criteriile de selecție eliminatorii și au susținut și promovat un concurs. S-a ajuns aici din cauza deficitului mare de personal din sistem, dar și pentru că s-a constatat că Poliția avea nevoie de specialiști în domenii pentru care ea nu făcea pregătire în cadrul unităților de învățământ.
Buzăul nu a făcut notă distinctă din acest punct de vedere și a făcut angajări de personal din sursă externă în structurile sale, lucru care s-a dovedit benefic atât pentru instituție, cât și pentru persoanele angajate, chiar dacă acestea nu au absolvit studii de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne.
Comisarul șef de poliție Dragoș Neagu, absolvent al Facultății de Silvicultură, este unul dintre polițiștii pe care IPJ Buzău i-a angajat din sursă externă. În prezent acesta conduce Biroul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Buzău.
Un alt exemplu este cel al subcomisarului Ionel Cocîi, care a absolvit Facultatea de Construcții din București, în 2009 și în prezent lucrează la Administrarea Patrimoniului Imobiliar, la Serviciul Logistică din cadrul IPJ Buzău. Tot în Poliția buzoiană au fost angajați polițiști care provin din rândul sportivilor de performanță. Și amintim aici două nume mari ale sportului românesc, Costică Mersoiu și Bogdan Dinu. Ei lucrează în prezent la Centrul Operațional, respectiv la Serviciul de Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Buzău.
Tot din sursă externă au venit și tineri care au dorit să calce pe urmele taților lor, cunoscând foarte bine ceea ce înseamnă viața de polițist și au luat în calcul riscurile la care se expun. Alții, pentru a duce mai departe tradiția familiei, au urmat o școală MAI și au ajuns să lucreze chiar la structurile de la care părinții lor s-au pensionat. Îi amintim aici pe Mihail Miron, care lucrează în prezent la Serviciul Rutier, de unde tatăl lui, Stelică Miron, a ieșit la pensie în urmă cu câțiva ani. Mihail este a treia generație de polițiști în familia Miron, având în vedere că și bunicul lui a îmbrăcat uniforma de polițist. De asemenea, tradiția de polițist se păstrează și în familia Cană. Agentul Gabriel Cană lucrează la Postul de Poliție Florica, Secția Costești, secție de la care tatăl lui, Aurel Cană, s-a pensionat. Într-o situație similară se află și agentul principal Viorel Cîrstei. Acesta este polițist de proximitate, așa cum a fost tatăl său, însă mai are și o soră care a terminat Academia de Poliție și este ofițer la „Economic”, tot în Poliția buzoiană. Tot pentru a continua tradiția familiei, George Adrian Zaharia lucrează la Judiciar, structură la care a lucrat foarte mulți ani, practic toată cariera de polițist până la pensionare, și tatăl lui, Nicolae Zaharia. Nu în ultimul rând, amintim aici și pe agentul șef principal Alexandru Gavrilescu, care a lucrat ca șef de post la Pietroasele, ce ține de Secția 6 Merei, și al cărui fiu, ag. pr. Liviu Gavrilescu lucrează în prezent ca șef de post la Năeni, care aparține de aceeași secție. Și exemplele ar putea continua. În cele ce urmează îi vom prezenta cititorilor ziarului OPINIA pe câțiva dintre tinerii pe care Poliția buzoiană se bazează, precum și împrejurările și motivele pentru care au ales uniforma de polițist.
„I-am predat pistolul meu și insigna”
Agentul șef principal Alexandru Gavrilescu a lucrat ca șef de post la Pietroasele, Secția 6 Merei, de când s-a angajat în Poliție și până la pensionare, cu excepția primilor patru ani, în care și-a desfășurat activitatea sub coordonarea șefului de post Marian Sîrbu. În anul 2000, a preluat conducerea postului până la pensionare, pe 7 aprilie 2017. Înainte de a intra în Poliția buzoiană a activat în Poliția Militară și a lucrat trei ani la Detașamentul de intrevenție, la Covasna. În total, 22 de ani de activitate profesională neîntreruptă în Poliție.
Pe parcursul carierei de polițist a obținut un grad la excepțional în ’99, când a arestat aproape 20 de inși care se ocupau cu furturi de benzină din conductă. „Era cam un sfert de localitate din Prahova pe care numai eu îi arestasem. De multe ori eram singur și solicitam prin telefon sprijin din partea colegilor. Au fost arestate pe rând 20 de persoane. Au fost arestate odată patru-cinci persoane într-o mașină, care sustrăgeau benzină din magistrala de transport petrolier de la Ploiești la Constanța, ce trecea și pe raza comunei Pietroasele”, își amintește Alexandru Gavrilescu.
Pe parcursul carierei sale a avut mai multe misiuni dificile, precum cea care a condus la prinderea criminalului Galeș, la Năeni. A fost rănit în multe misiuni, dar spune că și-a asumat de la bun început aceste riscuri ale profesiei pe care a desfășurat-o și că, dacă ar fi să dea timpul înapoi, tot asta ar alege. A activat la Pietroasele, dar spune că a cunoscut foarte bine și Breaza, localitatea unde s-a născut, și, de asemenea, și localitatea Năeni, de unde era soția sa. De altfel, la Năeni activează în prezent fiul său, agentul Liviu Gavrilescu, căruia, spune tatăl, „i-am predat pistolul și insigna”.
„Mă duc cu drag la muncă”
Agentul principal Liviu Gavrilescu, absolvent al Facultății de Agronomie, a fost încadrat, în data de 15 ianuarie 2017, în Poliția buzoiană, ca și tatăl său, din sursă externă. A fost repartizat prima oară la postul de Poliție Bozioru, unde a fost, timp de doi ani, ajutor de șef de post. Apoi a fost împuternicit șef de post la Postul de Poliție Năeni – Secția 6 Merei -, iar pe 12 februarie 2020 a fost numit șef de post la Năeni. Ca și tatăl său, cunoaște bine comunitatea, pentru că acolo a copilărit. „Vacanțele de vară le petreceam la Năeni. Când mă duceam acolo, aveam vârsta de 10 ani. Cunosc comunitatea ca și teritoriu, iar în cei doi ani de când lucrez aici, am început să cunosc și populația, undeva la 1.600 de persoane. Comuna nu este foarte mare, dar are întindere mare”, afirmă agentul principal Liviu Gavrilescu.
„Judiciarul, formațiunea care te face să ajungi un polițist complex”
Nicolae Zaharia a început munca de ofițer de poliție la Judiciar, la Poliția municipiului Buzău, pentru ca, în 2005, să fie promovat Poliția Județeană, tot la Judiciar. Dacă la Poliția municipiului Buzău s-a ocupat de problematica minorilor, la Poliția Județeană s-a ocupat de prinderea unor infractori periculoși, liniile de muncă de această dată fiind „tâlhăriile” și „omorurile”. Activitatea lui a presupus multă muncă de teren, iar cheia succesului, spune că a fost relația foarte bună pe care a avut-o cu toți oamenii din teren.
„Nu aveam tehnica de astăzi. Aveam însă dorința de a face ceva și am reușit cu multă muncă. Îmi aduc aminte de niște tâlhării. Puneau cuțitul la gât și le jumuleau femeilor podoabele. Am stat la pândă nopți la rând până i-am prins. Nu mă uitam la ceas”, povestește Nicolae Zaharia.
Nu a fost tentat să plece de la Judiciar, cu toate dificultățile pe care le presupunea activitatea de aici, nici măcar atunci când i s-a propus postul de șef la Poliția Pogoanele. „Mi-a plăcut mult Judiciarul, în opinia mea formațiunea care te face să ajungi un polițist complex. Cea mai mare bucurie este să prinzi un hoț, un criminal, unul care încalcă legea. Pe măsură ce înaintezi și începi să fii un polițist complet, poți să-ți dai seama de persoanele care au probleme cu legea. Există o psihologie a hoților”, mai spune Nicolae Zaharia. De psihologie și tact a dat dovadă și în relațiile cu oamenii cărora le-a dat de-a lungul vremii vești, fie că au fost bune, fie că au fost rele. „Am dat și vești rele: că le-a decedat fiica, sau că am găsit pe X decedat. E foarte greu să dai o asemenea veste. Trebuie să te asiguri că persoana căreia îi dai vestea nu are probleme medicale, că nu-i cedează inima și că nu moare lângă tine. Am dat și vești bune și oamenii au fost mulțumiți și aveau încredere în mine și mă sunau, mă căutau”, își amintește Nicolae Zaharia.
„Judiciarul e ceea ce-mi place, ceea ce îmi doresc!”
Fiul său, George Adrian Zaharia, îi calcă pe urme, nu numai în ceea ce privește profesia de polițist, ci și structura la care activează. În ultimii ani, aproape cinci, a lucrat numai la Judiciar. Ideea de a se face polițist i-a venit pe la vârsta de 9 ani, impresionat fiind de atitudinea tatălui său și a colegilor de muncă pe care i-a văzut într-o activitate de legitimare de persoane. După ce a absolvit cursurile Școlii de la Câmpina, a lucrat la posturi de poliție – unde a avut activitate pe Judiciar, Ordine Publică și Rutier -, pentru ca, mai apoi, să ajungă la Judiciar. „Când am terminat eu, în 2013, la Câmpina, toată promoția a fost repartizată la Ordine Publică, pentru că… era deficit de personal în perioada aceea. Am activat trei ani la Ialomiția, după care m-am transferat la Buzău. Am lucrat la Buzău la un post de poliție și, de patru ani și ceva, sunt la Judiciar. E ceea ce-mi place, ceea ce îmi doresc. Față de timpurile pe care le-a trăit tata, acum avem mai multă tehnică. De-a lungul timpului, fiecare birou își perfecționează investigațiile. Odată cu tehnologia, infracționalitatea s-a mutat pe Internet. Sunt cursuri la care participăm pentru a ne perfecționa în depistarea infracțiunilor informatice”, spune George Zaharia.
Pe urmele tatălui și ale surorii
Agentul șef principal Nicolae Cîrstei s-a pensionat pe 1 iulie 2016, ultimul său loc de muncă fiind Poliția de Proximitate din cadrul Poliției municipiului Buzău. De doi ani și jumătate, la aceeași structură activează fiul său, agentul principal Gheorghe Viorel Cîrstei. Tânărul și-a dorit să urmeze această profesie după ce a participat la festivitatea de absolvire a Academiei de Poliție a surorii sale, Adelina, care este, în prezent, polițist la „Economic”. „El era clasa a X-a, când fiica mea Adelina a absolvit Academia de Poliție. Când a văzut ce atmosferă și ce festivitate de avansare s-a făcut la Academie, s-a decis să se facă polițist”, spune Nicolae Cîrstei.
Viorel Cîrstei recunoaște că se vedea lucrând ca farmacist până la festivitatea de absolvire a surorii sale. „Eram la «Biochimie», Colegiul «B.P. Hasdeu»; vroiam să mă fac farmacist. Mă pregăteam la Matematică, Chimie și Biologie și m-am mutat la «Științe Sociale», unde a trebuit să mă axez pe Română, Limbi străine și Istorie”, își amintește acesta. Când a venit în Poliția buzoiană a lucrat mai întâi la Postul de Poliție Pârscov, unde a desfășurat o activitate complexă, care cuprindea activități ce țin de Poliție Rutieră, Ordine Publică și avea de soluționat fapte penale.
De când lucrează la Proximitate, lucrurile s-au dus într-o cu totul altă direcție. Cele mai multe probleme pe care trebuie să le gestioneze sunt legate de violența în familie, care, în perioada pandemiei, a devenit o problemă „la ordinea zilei”. „În perioada de pandemie lumea a fost foarte agitată, nemulțumită, stresată și asta se vede, pentru că oamenii au reacționat altfel și s-au înmulțit faptele pe linie de violență, loviri și amenințări. Situațiile tensionate din familii sunt cel mai greu de gesionat. Noi trebuie să luăm măsurile în momentul respectiv. Putem emite ordinul de protecție, și dacă nu se respectă este infracțiune, și tot noi gestionăm și această situație”, spune agentul Viorel Cîrstei.
El beneficiază de sprijinul tatălui, cu care se consultă, având în vedere că agentul șef principal Nicolae Cîrstei are o experiență bogată în acest domeniu. „«Munca cu omul» este cea mai dificilă. Am lucrat patrulă, echipaj și mergeam la intervenție. Din 1993 am fost sectorisit, șef de zonă, șef de schimb și, apoi, am trecut la Proximitate. A fost mai greu ca șef de zonă, pentru că aveam colegi în subordine și mai răspundeam și de ei. Atunci municipiul Buzău era împărțit în șapte zone. Această structură a ținut vreo cinci ani. Eram șapte șefi de zonă și făceam planul de acțiune; știam ce trebuie și unde trebuie să acționăm, deoarece zonarea ne permitea să cunoaștem foarte bine populația”, își amintește Nicolae Cîrstei.
Trei generații de polițiști
Agent șef principal Stelică Miron a ieșit la pensie în 2017, de la Serviciul Rutier, după 25 de ani de activitate în Poliție. La această structură și-a început activitatea în 2009, iar până atunci a parcurs mai multe etape profesionale: mai întâi a activat ca agent de ordine la Serviciul Ordine Publică din cadrul Poliției municipiului Buzău, apoi a făcut parte din structura DPIR (actualul Serviciu pentru Acțiuni Speciale). Practic, toată activitatea sa de polițist a avut loc „în stradă”. „A fost muncă în echipă”, spune acesta. „Trebuie să fim în permanență o echipă, ca să putem dovedi contravenientul, infractorul”, mai spune Stelică Miron, care își amintește și că, la fel ca și în cazul multor colegi polițiști, cele mai multe dintre sărbători l-au găsit la datorie.
Exemplul bunicului și al tatălui…
Un an mai târziu după ce tatăl său a ieșit la pensie, în 2018, Mihail Miron a fost încadrat la Biroul Rutier Buzău. Mai întâi a lucrat ca agent de poliție la Postul de Poliție Breaza, după care s-a mutat la Biroul de Ordine Publică. Aici a constatat că este mai atras de Poliția Rutieră și, în final, s-a mutat la acest serviciu, unde își desfășoară activitatea în prezent. Ne-a mărturisit că aici este locul unde-i face plăcere să muncească.
El a ajuns în Poliție având exemplul tatălui său, dar și al bunicului. „La noi povestea este mai amplă. Bunicul a fost tot polițist, și a activat la Pătârlagele, la Mărăcineni, ca ofițer de serviciu la municipiu, la poarta auto. La vârsta fragedă, de 2-3 ani, îl vedeam pe el, apoi și pe tatăl meu, zi de zi, în uniformă”, povestește Mihail. Firea sa mai sportivă și exemplul din familie l-au determinat să se îndrepte către această profesie. „Din liceu am știut că vreau să devin polițist. Am încercat la Academie și nu a luat. În prezent, urmez cursurile Facultății de Drept”, mai spune acesta. La 1 aprilie 2022, el va împlini un an de când lucrează la Serviciul Rutier.
„De mic copil am stat în posturile acelea”
Agentul șef principal Aurel Cană s-a pensionat din Poliție pe 4 iulie 2016. Acum locuiește la Costești, comunitatea pe care a ferit-o de răufăcători ani de zile. Sarcina de a apăra comunitatea de infractori îi revine acum fiului său, Gabriel Cană, care a intrat în Poliție pe 1 iulie 2016, și care activează tot în cadrul Secției Costești.
Agentul Gabriel Cană, de când a intrat în poliție și până în prezent, a lucrat numai la Postul de Poliție Florica. Activitatea sa se desfășoară însă pe toată secția. „Nu stăm numai la post, facem și patrulare. Asta înseamnă că trebuie să intervenim la apelurile 112, iar pe raza secției sunt opt comune. În plus, avem și activități de Poliție Rurieră, pe DN2-E85”. După anii petrecuți în comunitățile rurale, nicio activitate nu i se mai pare dificilă. Cele mai frecvente intervenții spune că sunt situațiile legate de furturi și scandaluri.
Aurel Cană îi oferă fiului, de câte ori este nevoie, sfaturi, și recunoaște că situația s-a schimbat destul de mult față de perioada în care era el în activitate. „Ei asigură permanența prin rotație, dar la noi nu era așa. După 2016, organizarea Poliției la posturile de poliție este mai altfel decât cum era când eram eu în activitate. Noi am prins vremurile în care rămâneam la post. Eu am stat la post din 1987 septembrie până în 2016 iunie. Am desfășurat activitate timp de zece ani la Costești, aproape zece ani la Glodeanu Sărat și ultimii cinci ani la Movila Banului”, își amintește Aurel Cană.
Gabriel Cană a cunoscut viața de polițist de mic copil, când mergea, de multe ori, cu tatăl lui la posturile de Poliție în care acesta a activat. „De mic copil am stat în posturile acelea…”, povestește Gabriel, care spune că s-a îndrăgostit încet-încet de această profesie. După atâția ani de activitate la același post de poliție, el își dorește să dea concurs pentru funcția de șef de post la Florica și să ducă mai departe cu profesionalism activitatea începută de tatăl său.
