Pandemia de Covid-19 și perioada de lockdown i-au determinat pe cei mai mulți români să își schimbe locuința. Dintr-o ,,cutie de chibrituri”, mulți români au ales să se mute în zonele rurale, la casă, cu spațiu mult și chiar cu grădină.
Această migrație s-a simțit în statistica populației din mediul rural, care, pentru prima dată în ultimii 14 ani, a înregistrat o creștere. Astfel, potrivit consultanților Colliers România, numărul românilor care renunță la aglomerația urbană și aleg locuințe mai spațioase, la prețuri mai accesibile, a crescut, iar tendința este estimată să se mențină pe termen mediu, conturând noi perspective pentru dezvoltatorii de spații rezidențiale.
„Creșterea populației rurale rezidente din România cu 28.000 de locuitori în 2020 nu este mare, dar este o premieră din 2007 încoace și trebuie ținut cont și că, în deceniul anterior, populația din rural scădea în medie cu aproximativ 50.000 de locuitori pe an. Mai mult, populația din mediul urban din România a scăzut cu 170.000 de locuitori în 2020, față de o scădere medie tot de aproximativ 50.000 de locuitori pe an între 2010 și 2020, semnalând că, pe lângă emigrarea obișnuită, undeva între 50.000 și 100.000 de români au ales să se mute de la oraș la țară, susținuți și de efectele pandemiei care impun distanțare socială și susțin lucrul de la distanță”, spune Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România, potrivit economedia.ro.
Un bun exemplu în acest sens este Capitala unde, de-a lungul anului 2020, 9.800 de locuitori s-au orientat către zonele rurale, conform datelor Institutului Național de Statistică. Astfel de situații au mai fost întâlnite și în Cluj, unde populația urbană a scăzut cu 4.800 de locuitori, dar și în Iași, acolo unde populația urbană a scăzut cu 1.900 de locuitori, în timp ce populația rurală a înregistrat o creștere de de 2.000 locuitori.
„Aceste mișcări ample ale populației dinspre zona urbană spre zona metropolitană vor avea efecte importante în piața rezidențială, o piață în care pandemia a accentuat preferința oamenilor pentru locuințe mai mari, fie cu o cameră în plus, fie cu un birou, terasă sau grădină. Aceste date ne arată că preferința românilor s-a transformat în acțiune, mai ales că zona metropolitană este mai atrăgătoare atât din punct de vedere al suprafețelor medii ale unei locuințe, mai mari decât în orașe, cât și al prețurilor mai mici, iar îmbunătățirea treptată a infrastructurii de transport facilitează această migrație. Suprafața medie a unei locuințe terminate în Ilfov anul trecut a fost de 102 metri pătrați față de 47 de metri pătrați, în București, dar acest raport este influențat puternic de faptul că în Ilfov se construiesc mult mai multe case. Altfel, chiar dacă o locuință mai mare din suburbii poate să ajungă să coste mai mult decât un apartament la oraș, diferența de preț pe metrul pătrat este semnificativă – în București-Ilfov, de exemplu, ecartul de preț pornește de la 20 la sută și merge chiar spre jumătate de preț în anumite cazuri”, mai declară Gabriel Blăniță.
Printre județele care au înregistrat o migrație destul de semnificativă se numără și Buzăul. Peste o mie de persoane au ales să se mute din zona urbană în cea rurală din cauza aglomerației urbane. Concret, în anul 2020, 1.014 persoane au considerat că o locuință la țară este mai bună în detrimentul celei de la oraș, având în vedere că lucrul de acasă și situația epidemiologică îi determină pe cei mai mulți dintre ei să petreacă mai multe ore în case. Chiar dacă cei mai mulți dintre buzoieni s-au întors la birouri, această tendință nu pare să se oprească aici. Pe parcursul anului 2021 migrația de la oraș la sat s-a resimțit în vânzarea apartamentelor. Acestea au înregistrat în fiecare lună un număr mai mic, comparativ cu cel al terenurilor agricole sau al terenurilor intravilane care aveau sau nu construcții. Rezultă de aici că buzoienii caută în continuare să se mute către periferia orașului.
Această migrație poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltatorii imobiliari care pot propune românilor o locuință cu un spațiu mai mare. Mai mult, migrația internă poate fi un factor care a contribuit la creșterea bruscă a prețurilor locuințelor, din cauza cererii mari din partea românilor care erau dornici să facă o schimbare.
De asemenea, putem observa faptul că în anul 2020 numărul locuințelor care au fost finalizate s-a mărit. În București s-a înregistrat o creștere de 60 la sută, fiind finalizate 13.821 de locuințe. Și Buzăul se menține pe un trend ascedent în acest clasament. Chiar dacă numărul locuințelor finalizate nu a fost unul foarte mare comparativ cu celelalte orașe ale țării, față de anii trecuți, când județul nostru ocupa ultimele locuri, în ultimii ani a început să se facă remarcat pe segmentul construirii locuințelor.
