Actualitate

FOTO | Ce legătură este între magazinul IKEA din Viena luat cu asalt de activiștii de mediu și pădurile Buzăului

ONG-urile Agent Green, Extinction Rebellion și Lieferkettengesetz au ­pro­tes­tat la noul magazin IKEA din centrul Vienei cu mesajul ,,IKEA, OPREȘTE MASA­CRUL ÎN PĂDU­RILE SECULARE DIN ROM­NIA”. Pe produse din lemn vândute de IKEA în acest magazin au apărut etichete care avertizează consumatorii cu mesajul ,,ATEN­ȚIE: poate conține urme din lemn de la păduri seculare din România”.

„Modul grotesc în care IKEA se preface că este sustenabilă prin noul său magazin din Viena este ­exemplul perfect care ilustrează cum corporațiile multinaționale încearcă să își acopere crimele din lanțul de producție prin spălarea imaginii. Sursa ilegală a lemnului a fost documentată în repetată rânduri, cu exemple clare din Siberia, Ucraina și România. Vremea etiche­telor proprii ale corporațiilor este la apus. Este nevoie de o lege nouă care să arate proveniența tuturor materialelor și care să îi facă responsabili perso­nal legal pe șefii companiilor și consiliul director dacă pun pe piață produse care au abuzat natura și lucrătorii. Practic, dacă această lege ar fi deja în vigoare, atunci șeful IKEA din Austria ar plăti miliarde și ar face pușcărie pentru că vinde mobilă din lemn ilegal din România. În următorii ani ne vom concentra ca asta să devină lege”, a spus Vero­nica Bohrn Mena, purtător de cuvânt Lieferkettengesetz, Austria.

,,Practic, în plină urgență climatică, IKEA rade cu prioritate pădurile seculare, adică cele mai reziliente în fața provo­cărilor cauzate de vreme, cele bogate în biodiversitate, care produc cel mai mult oxigen, protejează apa, solul și stochează cel mai mult carbon. Este criminal ce face IKEA”, a adăugat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Potrivit Agent Green, IKEA deține aproximativ 50.000 de hectare de pădure în România, astfel încât este cel mai mare proprietar privat de păduri, dintre care, potrivit jurnaliștilor de la RiseProject, 2.479 ha s-ar afla în județul Buzău.

De altfel, achiziționarea de către Greengold Value Forest, actualmente S.C. I.R.I. (IKEA Resource Independence,n.r.), Forest Assets SRL a 226 hectare de pădure de pe raza comunelor Lopătari și Gura Teghii s-a lăsat cu un proces civil pe urma căruia tranzacția a fost declarată ilegală în mai 2018. Mai mult, o anchetă a procurorilor anticorupție a devoalat resorturile acestei achiziții, cu ramificații către gruparea care a obținut retrocedarea celor 5.000 de hectare de la Gura Teghii, mișcare în urma căreia doi foști prefecți de Buzău se află acum în pușcărie.

Retrocedări cu cântec

Rădăcinile tranzacției ajung până în anul 2006, când cetățeanul Nicolae Clăbescu a depus, în calitate de moștenitor al unui proprietar de păduri, cereri la câteva primării din județ,  pentru a primi diverse suprafețe. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia  bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moște­nitorilor  Elenei Clăbescu le-ar fi revenit doar o suprafață de 225 de hec­tare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare.

Ulterior, el a mai revendicat 90 de hectare de la aceeași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și această a doua cerere. Reprezentanții Primăriei Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie.

Clăbescu a depus o nouă cerere în comuna Lopătari, prin care a solicitat alte peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data aceasta Primăria Lopătari i-a respins ­ce­rerea. Clăbescu a făcut plângere la Judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate. Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localității Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate.

Procuratori din Focșani, în spatele afacerii

După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost membrii unui grup celebru de procuratori din Focșani. A doua zi, grupul a revândut cele 226 de hec­tare către firma Scolo­pax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9  milioane de lei într-o singură zi. Scolopax, repre­zentantă de Dragoș Lipan Secu, a cumpărat în județul Buzău 681 de hectare de pădure în urma unor retro­cedări și tranzacții suspecte.

Terenul forestier a intrat, apoi, în posesia grupului suedez care controlează IKEA, Greengold Value Forest,  actualmente S.C. I.R.I. (IKEA Resource Independence,n.r.) Forest Assets SRL, care și-a luat măsuri de siguranță în cazul în care, ulterior tranzacției, ar pierde dreptul de proprietate asupra pădu­rilor. Greengold și-a asigurat o cale de ieșire în cazul în care titlurile de proprietate sunt anulate în instanță. Contractul semnat cu cei de la Scolopax avea prevăzute clauze speciale prin care suedezii puteau solicita restituirea prețului plătit dacă vor pierde dreptul de proprietate. Este vorba despre 2.634,7412 euro/hectar la un curs e schimb de 4,47 lei/euro.

Oamenii legii s-au sesizat și au început urmă­rirea penală asupra faptei în cazul unor suprafețe de teren forestier care ar fi intrat în posesia Universității Harvard prin intermediul firmei Scolopax. Aceste retrocedări se leagă și de numele unuia dintre inculpații din mega-afacerea cu cele peste 5.000 de hectare de pădure de pe raza ace­leiași comune, din cauza căreia doi foști prefecți de Buzău sunt în pușcărie pentru fapte de corupție. Este vorba despre Alexandru Lefter, fostul șef al Ins­pectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vână­toare (ITRSV) Focșani, care s-ar fi aflat și în spatele retrocedării a peste 200 de hectare de pădure de la Gura Teghii așa-zisului moștenitor al Elenei Clă­bescu, Nicolae Clăbescu, vândute rapid, după emiterea titlului de proprietate, firmei Scolopax, al cărei reprezentant, care intermedia pentru Harvard cumpărarea de păduri în România, Dragoș Lipan, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Articole similare