Ofițerul falsificator acuză polițiștii că l-au ,,turnat” colegilor de celulă că a fost ,,gabor”

Ofițerul pensionat de la Protecție Internă Ginel Voicu, condamnat în primă instanță pentru aderență la un grup infracțional organizat specializat în falsificare de documente, a dat în judecată Centrul de Arest Preventiv al IPJ Buzău, unde a fost “cazat” o lună și jumătate, cerând obligarea instituției la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei pentru rele tratamente și condiții improprii, mizerabile, necorespunzătoare de detenție suportate în perioada în care a fost deținut în cadrul centrului de reținere.  Cererea i-a fost respinsă la Judecătoria Buzău, însă Ginel Voicu a atacat decizia cu apel care este judecat la Tribunal.

În acțiunea formulată, Voicu, care a fost reținut la data de 16 mai 2018 și apoi arestat preventiv pentru 30 de zile, a arătat că deși la data reținerii și prezentării sale la Centrul de Arest Preventiv a menționat expres faptul că este nefumător și ofițer MAI pensionat recent, aceste aspecte nu au fost luate în considerare pentru stabilirea corespunzătoare a camerei în care a fost introdus. Pe toată perioada detenției a stat în cameră numai cu fumători, fiind nevoit să inspire fumul acestora timp de 46 de zile. A mai arătat că persoanele cu care a locuit în cameră erau toate cercetate, fiind în prezent condamnate  pentru comiterea de infracțiuni împotriva persoanei (tentativa de omor, tâlhărie calificată, violare de domici­liu, viol) și că aceste persoane i-au adresat numeroase injurii și amenințări.

A mai menționat că nu a avut posibilitatea să își spele hainele sau prosoapele întrucât nu există un serviciu de spălătorie și uscarea rufelor s-a efectuat în fum și prin expunerea lor pe tăbliile paturilor. Lenjeria de pat era mică, roasă de șoareci și molii și foarte murdară, prosoapele și hainele miro­seau în permanență a fum, fiind nevoit să solicite familiei lenjerie de pat. Saltelele patului erau pătate si miroseau urât. A mai menționat că în  toată perioada detenției i s-a refuzat aducerea unui frizer în arest pentru a i se asigura o tunsoare și implicit pentru a avea o igienă a capului normală, fiind nevoit să își spele zilnic părul și corpul.

,,Totodată, a menționat că igiena camerelor era precară deoarece pereții erau plini de mucegai (mucegaiul dezvolta anumite alergii sau afecțiuni respiratorii), de urme de espectorații bucale și nazale, de amprente de încălță­minte sau șosete murdare, sânge (posibil infectat cu boli venerice sau contagioase,), substanțe organice putrezite provenite din insecte strivite. Camera era plină de pânze de păianjen, pereții erau scorijiți, murdari (în dreptul meselor erau impregnați cu grăsimi și substanțe organice urât mirositoare) și plini de înscrisuri aplicate prin scrijelire, fiecare dintre aceste înscrisuri scrijelite fiind pline de mizerie si grăsimi. Podeaua era vopsită cu o substanță care nu a aderat la suprafața betonată și în crăpăturile vopselei s-a dezvoltat un adevărat depozit de bacterii și viruși. În camera 6 circulau în permanență  gândaci și insecte. În cele 44 de zile petrecute în camera 6 nu s-a încercat niciodată să se repare toaleta-wc care curgea în permanență  și care nu evacua fecalele. La cererea sa de fi reparată, i s-a dat o găleată pe care ar fi trebuit să o umple cu apă și să facă evacuarea cu ajutorul ei. Tot atunci i s-a spus ca licitația pentru fiecare toaletă a fost de doar (…) lei și că asta au primit de acești bani. De asemenea, cabina WC era amenajată în cabina de duș sau invers, ceea ce l-a afectat deorece a trebuit să facă duș în mirosuri pestilențiale (wc-ul nefiind evacuat nicodată corespunzător)”, se precizează în acțiune.

Ginel Voicu s-a mai plâns instanței că i s-a îngrădit dreptul de a efectua convorbiri telefonice pe parcursul a două zile, pe motiv că telefoanele sunt defecte. În lipsa realizării legăturii cu familia, soția și fiica sa au fost traumatizate, în acele zile, soția sa luând mai multe medicamente iar fiica sa plângând și necesitând chiar tratament psihiatric.

Fostul ofițer SIPI mai precizează că i s-a refuzat mutarea din camera în care a fost cazat, pentru a fi îndepărtat un alt arestat care ar fi promovat în rândul deținuților din Centrul ideea că trebuie să plătească cu viața pentru ca a fost „gabor” și că este “la necaz” din cauza polițiștilor ca el. “În fiecare seară dădea muzica tare (manele), îndreptând televizorul către fereastra sa și îl amenința în permanență cu violențe fizice și cu moartea. Consideră că nu trebuia să fie informați deținuții cu privire la fosta sa ocupație, în felul acesta nu se ajungea la astfel de amenințări. A mai precizat că persoanele cu care a locuit în cameră  sunt infractori condamnați numai pentru infracțiuni împotriva persoanei (omor, lovituri cauzatoare de moarte, tâlhării ca­lificate, viol, distrugere prin incendiere, loviri și alte violente) și că în toată perioada deținerii sale i-au  fost prezentate de către aceștia numai modalități de ucidere, de înjunghiere, de tăiere precum și aspecte legate de victime, sânge și violențe, ceea ce i-a cauzat traume psihice care îi provoacă coșmaruri dese”, se mai precizează în cerere.

Voicu mai spune că la sfârșitul lunii mai 2018, i-a fost efectuată o percheziție corporală și i-au fost perche­ziționate bagajele, hainele și înscrisurile personale, încăl­cându-se prevederile Constituției României precum și cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului: “Astfel, la ora 05.00 dimineața a fost deschisă celula, a fost bruscat fizic și s-a trecut la perche­zițiile prezentate mai sus. Percheziția bagajelor, haine­lor si înscrisurilor s-a efectuat folosindu-se un singur set de mânuși pentru toți deținuții, infestate cu bacterii și viruși deoarece până la mine aceste mănuși au trecut și prin șosete murdare, încălțăminte plina de ciuperci, haine murdare și mâncare stricată”.

Prezentată drept una dintre cele mai complexe, cu ramificații pe ruta Brașov – Buzău – București, rețeaua infracțională în domeniul criminalității informatice din care făcea parte ofițerul SIPI Buzău Ionel Ginel Voicu și pentru care principala preocupare era procurarea de documente de identitate ori de ședere pentru cetățeni arabi, era, de departe, una de novici, dornici de înavuțire rapidă, dar care se mulțumeau de fapt cu sume care plecau de la 100 lei pentru serviciile de intermediere prestate.

Rechizitoriul procurorilor DIICOT care a stat la baza hotărârii în primă instanță de condamnare cu executare a mai multor inculpați din acest dosar arată modul stângaci în care au acționat timp de aproape doi ani membrii rețelei infracționale. Aflat deja în atenția anchetatorilor, ofițerul DIPI omite să verifice în amănunt datele destinatarului unei cărți false de identitate românești pe numele unui cetățean străin, motiv pentru care la firma de curierat se scrie greșit, intenționat sau nu, țara de destinație. În loc de ,,Switzerland” (Elvetia), operatorul scrie,,Swaziland” astfel că, inițial respectivul colet a fost direcționat în Regatul Swaziland (enclavă autonomă în Africa de Sud), iar de aici o adevărată aventură pentru Ginel Voicu, care este obligat să-și trimită tatăl în străinătate pentru a recupera plicul cu pricina. În tot acest timp anchetatorii se distrau probabil pe seama ofițerului de la Protecție Internă, dat fiind că știau fiecare mișcare a acestuia.

,,(…) În ce privește coletul cu prima carte de identitate falsificata, asa cum se poate constata, din eroare pe el a fost înscrisa, mențiunea ,,Swaziland” in loc de ,,Switzerland” (Elvetia), astfel ca, inițial respectivul colet a fost direcționat în Regatul Swaziland, (enclave autonoma in Africa de Sud), situație ce a general numeroase intervenții telefonice ale inculpatului V. I. G. la dispeceratul firmei de curierat DHL pentru remedierea situației, societate care, conform procedurilor proprii, a înregistrat și stocat electronic discuțiile purtate, pe care le-a pus la dispoziția organelor de urmărire penala in baza ordonanței emise de D._- BT Buzau, conform art 170 alin.2 din C.p.p. și aceste discuții conformă faptul ca V. I. G. și-a declinat identitatea de S. S. în fața operatorilor DHL .

Mai mult chiar, situația creată l-a determinat pe inc. V. I. G. să-l trimită pe tatăl lui V. F._ la Laussane cu împuternicirea să ridice el coletul in locul persoanei de contact, indicate la expediere, însă operatorii lo cali au refuzat acest lucru, astfel că în final documentul falsificat a fost ridicat mai târziu de persoana de contact indicate în adresa de expediție”.

Iar aceasta este doar o situație pe parcursul activității infracționale a lui Ginel Voicu aflate sub controlul anchetatorilor.

Cărți de identitate, premise de conducere, cărți de rezidență emise în fals pentru mai mulți cetățeni algerieni și membrii familiilor acestora – pentru toate acestea judecătorii Tribunalului Buzău au dispus condamnări cu executare pentru majoritatea membrilor grupării infracționale din care a făcut parte fostul ofițer SIPI Buzău Ionel Ginel Voicu.

Acesta a fost condamnat la 2 ani și 8 luni închisoare cu executare, din care s-a dedus perioada arestului preventiv și la domiciliu, de 6 luni.

Amintim că în mai 2018, zece persoane suspecte în dosarul instrumentat de procurorii DIICOT Buzău au primit mandate de arestare preventivă din partea magistraților buzoieni. În grupul infracțional se află și Ionel Ginel Voicu, un ofițer pensionat de la Serviciul de Informații și Protectie Internă.

Instanța a decis arestarea preventivă a inculpatilor Cristian Daniel Dumitrache, Ion Dincu, Florea Ioniță, Ionel Ginel Voicu, Buciuleac Ioan, Yassin Lachine, Zakaria Lachine, Vasilică Mocanu, Iulian Ivan si Mihai Aldea. Procurorii DIICOT- Biroul Teritorial Buzău au efectuat 30 de percheziții domiciliare pe raza municipiului București și a județelor Buzău, Brașov, Ilfov, Bihor, Covasna, Neamț, Sălaj și Prahova în cauza ce a vizat destructurarea a trei grupări infracționale organizate, membrii acestora colaborând și interacționând între ei, grupuri ce erau profilate pe comiterea infracțiunilor din domeniul fraudelor fiscale, fraude din domeniul criminalității informatice, infracțiuni de fals și uz de fals. Astfel, un prim grup infracțional organizat este format din trei cetățeni libanezi și patru cetățeni români, care, în perioada 2011-2015, a creat un circuit economic, comercial și financiar fictiv, între mai multe societăți comerciale, create special în scopul eludării obligațiilor fiscale de plată către bugetul general consolidat al statului român.  Prejudiciul  cauzat este în sumă de 4.785.134 lei (din care 2.899.899 lei cu titlu de TVA și 1.885.235 lei cu titlu de impozit pe profit).  Pe parcursul activității infracționale, liderul acestui grup infracțional organizat  a avut nevoie în activitatea desfășurată de o serie de documente de identitate falsificate iar pentru obținerea acestora a apelat în anul 2016  la un suspect, care la momentul respectiv era angajat  ofițer al SJIPI Buzău (în prezent pensionat).  Astfel, din cercetări s-a stabilit că suspectul făcea parte dintr-un grup infracțional organizat, format din mai multe persoane, profilat pe comiterea infracțiunilor din domeniul criminalității informatice și falsificarea de documente de identitate. Liderul acestui grup, domiciliat în municipiul Brașov, avea și rolul de a falsifica documente de identitate, respectiv cărți de identitate, pașapoarte, permise de conducere, cărți de ședere temporară pentru cetățeni străini (acesta fiind cunoscut drept unul dintre cei mai buni falsificatori de documente din țară), din grupare făcând parte alte 14 persoane domiciliate pe raza a mai multor județe, inclusiv din municipiul București.

Aceasta a fost una dintre anchetele incluse în operațiunea „ZIUA Z”, în cadrul căreia au fost efectuate percheziții ce au vizat o grupare infracțională care ar fi fost condusă de brașovean, sprijinită la un moment dat de ofițerul buzoian de la Serviciul Județean de Protecție Internă-, fostul DIPI sau fostul „Doi și un sfert“ cum era cunoscut-, pentru obținerea unor documente falsificate pentru imigranți arabi.

Potrivit comunicatului DIICOT, bărbatul domiciliat în municipiul Brașov „avea rolul de a falsifica documente de identitate, respectiv cărți de identitate, pașapoarte, permise de conducere, cărți de ședere temporară pentru cetățeni străini (acesta fiind cunoscut drept unul dintre cei mai buni falsificatori de documente din țară), din grupare făcând parte alte 14 persoane domiciliate pe raza a mai multor județe, inclusiv din municipiul București”.