Și cărțile s-au mutat online în ultimii ani, așa că bibliotecile pierd teren în fața fișierelor care se află la un click distanță. Conform Institutului Național de Statistică, în 2016 au fost închise 279 de biblioteci, iar numărul cititorilor activi a scăzut cu 2,77 milioane de persoane în ultimii 17 ani. „Dacă în anul 2000, erau 6 milioane de cititori, până în 2017 mai erau doar 3,23 de milioane, o reducere de 46 la sută (…) În 2017, mai erau 9.594 de biblioteci publice și private, naționale, județene, comunale, orășenești, specializate sau școlare, arată datele Institutului Național de Statistică. Față de 1990, când mai aveam 16.665 de biblioteci, scăderea este de 42,4 la sută”, potrivit edupedu.ro.
Conform acelorași statistici, studenții sunt cei care citesc cel mai mult; în medie, bibliotecile universitare înregistrează 20 de volume împrumutate anual de către un cititor. În top urmează bibliotecile județene, cu o medie de 17 volume, bibliotecile naționale și bibliotecile municipale, cu o medie de 13 volume eliberate unui utilizator. Bibliotecile școlare sunt clasate cel mai jos, cu o medie de doar 8 volume împrumutate anual.
„Dacă în anul 2000 se împrumutau 77.647.691 de volume, în 2017 s-au împrumutat de către biblioteci 35.802.972, mai puțin de jumătate. Asta în condițiile în care numărul de volume disponibile în biblioteci este chiar mai mare cu un milion față de acum 17 ani. În 2010 erau 162.232.253, în 2017 erau 163.299.703 de volume inventariate”, mai scrie edupedu.ro.
Românii continuă să citească, deși nu mai merg la biblioteci. Fie că preferă cărțile online, fie că le comandă de pe internet, cert este că noțiunea clasică de bibliotecă pălește în fața digitalizării moderne. Rafturile s-au transformat în foldere, pe diferite categorii, iar bibliotecile clasice își închid ușile sau, conform unui reportaj al jurnaliștilor de la Recorder, nu și le-au deschis niciodată.
„Oficial, în România sunt 1.877 de biblioteci comunale, dar nimeni nu știe câte mai sunt cu adevărat funcționale. Singurele instituții de cultură din mediul rural sunt privite de autorități ca un moft sau ca o povară cu care n-au niciun chef să-și mai bată capul. Teoretic, statul român se îngrijește de soarta bibliotecilor comunale, iar în 2002 a adoptat o lege specială care le protejează. Aceasta spune că bibliotecile nu pot fi închise decât dacă se desființează localitatea însăși și obligă primarii să angajeze bibliotecari și să investească în achiziția de cărți și calculatoare.”, conform recorder. ro.
Realitatea este alta, după cum au constatat jurnaliștii publicației, în urma unor vizite prin zeci de comune din mai multe județe, unde s-au lovit, adesea, de ușile închise ale bibliotecilor. În unele comune, spațiile destinate bibliotecilor au fost transformate în săli pentru diverse evenimente, iar bibliotecarii au fost, la rândul lor, mutați pe alte posturi din cadrul primăriilor. Luați la întrebări, primarii dau vina fie pe lipsa de interes a cetățenilor, fie pe lipsa fondurilor pentru renovarea spațiilor. S-au găsit, însă, și comune unde bibliotecile sunt prețuite și au reușit să atragă cetățeni de toate vârstele să citească. Copiii, mai ales, sunt atrași prin diverse activități distractive, iar bibliotecile au ajuns locurile de întâlnire preferate.
Cele mai multe biblioteci – 450 – se află în județul Iași, care este urmat, apoi, de Argeș (376), Bacău (358), Prahova (348) și București (339). Buzăul numără 241 de biblioteci și un total de 69.220 de cititori. La polul opus, se află județul Ilfov, cu 101 instituții și 23.578 de cititori, urmat de Tulcea (118), Giurgiu (126) și Ialomița (137).
În privința numărului de cititori, Capitala conduce cu 285.000, dar este și cea care a înregistrat cea mai mare scădere față de anul 2000, când erau circa 618.000. Aceasta este urmată de județe precum Iași (159.000), Cluj (157.000), Suceava (134.000), Prahova (119.000) și Argeș (110.000).
