Medicul Doina Pavlovschi: „Cu banii de la de la Buzău, de la mătuşa mea, Constantin Brâncuşi şi-a făcut atelierul din Paris”

Despre trista poveste de dragoste de la începutul secolului XX, dintre Eliza Seceleanu, fiica unui mare moşier buzoian, şi avocatul Petre Stănescu, „gura de aur” a Baroului din localitate, s-a scris mult şi, probabil, se va mai scrie mult timp de aici încolo. Iubirea lor a intrat în istorie şi datorită ansamblului funerar realizat de marele Constantin Brâncuşi care a venit personal la Buzău pentru a realiza două opere de artă ce au fost amplasate pe mormântul avocatului Stănescu. Astăzi, la un secol distanţă, unul dintre descendenţii Elizei Seceleanu vorbeşte despre această poveste de dragoste desprinsă parcă din filme. Este vorba despre celebrul medic Doina Pavlovschi (82 ani), cea care miercuri, 19 februarie, de Ziua Brâncuşi, a fost prezentă la reamplasarea bustului avocatului Petre Năstase pe mormântul din Cimitirul Dumbrava. După ce au fost furate de mai multe ori din cimitir, acum, copiile celor două lucrări (bustul avocatului şi sculptura femeii care se roagă în genunchi) sunt din nou împreună, aşa cum le-a proiectat Brâncuşi şi a dorit Eliza Seceleanu.

În timp ce avocatul Stănescu îşi doarme somnul de veci în mormântul cu lucrările marelui Brâncuşi, soţia sa Eliza odihneşte pe aceeaşi alee din Cimitirul Dumbrava, la aproximativ 100 metri distanţă, în impozantul cavou de marmură neagră al familiei Seceleanu, realizat ce celebrul Frederic Storck. Aici am întâlnit-o pe Doina Pavlovschi, renumit medic buzoian, preşedintele Societăţii Române de Homeopatie.

Emoţionată datorită evenimentului pe care Primăria Buzău l-a organizat de Ziua Brâncuşi, Doina Pavlovschi poartă în minte amintirea mătuşii sale, Elizei Seceleanu, pe care a cunoscut-o personal, şi a iubirii acesteia cu avocatul Stănescu. Străbunica Doinei Pavlovschi a fost soră cu Nicolae Seceleanu (n.r. – mare angrosist de cereale şi moşier), adică tatăl Elizei Seceleanu.

 „Seceleanu a coborât cu oile pe Valea Buzăului şi s-a stabilit aici”

 „Numele Seceleanu vine de la faptul că Nicolae Seceleanu provenea din Săcele. Era dintr-o familie de oieri. A coborât cu oile pe Valea Buzăului şi s-a stabilit aici, unde i-a mers bine. Alt frate al lui a păstrat numele de familie Irimescu. Cei care şi-au păstrat numele Irimescu au coborât spre Vălenii de Munte. Conform obiceiului, Nicolae Seceleanu şi-a adus cu el, la Buzău, două surori din Săcele. Una dintre ele a fost străbunica mea. Urmaşul acelui Irimescu, adică fratele lui Nicolae Seceleanu, este Ionel Vianu (n.r. , medic psihiatru şi scriitor, fiul criticului literar Tudor Vianu). Sunt încă în viaţă urmaşi din familia principală a lui Nicolae Seceleanu. În Buzău însă eu am rămas singura descendentă a familiei”, povesteşte Doina Pavlovschi.

Casa celebrei familii Seceleanu se afla în actualul sediul al Inspectoratului Şcolar, pe strada Alexandru Marghiloman (fosta Do­brogeanu Gherea).

Au vân­du­t-o când s-au mutat în Bucureşti, înainte de cel de al Doilea Război Mondial. Eliza Seceleanu a rămas însă foarte ataşată de Buzău şi revenea la Buzău în fiecare an, unde stătea la familia Doinei Pavlovschi.

„Eliza a fost foarte supărată la final de luarea statuilor de către Muzeu”

„Am cunoscut-o personal pe Eliza Seceleanu. În ultima parte a vieţii a locuit la fiica ei, în Bucureşti, împreună cu altă soră a ei, Maria Seceleanu. Amândouă erau foarte bătrâne şi fără niciun venit, pentru că li se luase toată averea. Eliza îmi vorbea despre povestea de dragoste cu avocatul Stănescu, poveste care a dus la realizarea de către Brâncuşi a ansamblului funerar. Familia Elizei nu a fost de acord cu căsătoria ei (n.r., avocatul Stănescu era bolnav de tuberculoză, boală incurabilă la acea vreme), şi ea s-a dus la mănăstire, la Răteşti, de unde a scris două-trei <scrisori de iertăciune>, cum se numeau pe atunci. Erau scrisori către familie. Până la urmă familia s-a îndurat şi a lăsat-o să se căsătorească cu Petre Stănescu. După un an de zile el a murit. Ea a suferit teribil. Atunci, familia, ca să o facă să uite, i-a prilejuit o călătorie prin Europa. Ajunsă la Paris, l-a cunoscut printr-un prieten comun pe Brâncuşi, căruia i-a comandat monumentul. A fost foarte supărată la final de luarea statuilor de către Muzeu, dar asta este altă poveste”, mai povesteşte celebrul medic buzoian.

„Brâncuşi şi-a făcut atelierul din Paris cu banii primiţi de la Eliza”

Doina Pavlovschi a oferit un amănunt neştiut despre „efectul” pe care comanda Elizei Seceleanu l-a avut asupra carierei lui Constantin Brâncuşi, cel ce avea să devină cel mai important sculptor al secolului XX.

„Despre întâlnirea cu Brâncuşi, care a locuit o perioadă (n.r. – 26 mai-29 iunie 1914) la Buzău în casa familiei Seceleanu, mi-a spus că el a aranjat întregul monument funerar, aici în Cimitirul Dumbrava. Mi-a mai spus că Brâncuşi şi-a făcut atelierul din Paris cu banii primiţi de la Eliza în contul monumentului funerar de la Buzău”, a declarat descendenta Elizei Seceleanu.

A fost inaugurată „Aleea Constantin  Brâncuşi”

Primăria Buzău a inaugurat miercuri, 19 februarie, în Cimitirul Dumbrava, „Aleea Constantin  Brâncuşi”, alee pe care se află „Monumentul funerar Petre Stănescu”, aparţinând marelui sculptor. Cu această ocazie a fost repus pe soclu bustul din bronz al avocatului Petre Stănescu. La eveniment au fost prezenţi primarul Constantin Toma, preşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu, viceprimarul Ionuţ Apostu, directorul Muzeului Judeţean, Daniel Costache, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Buzău, Valeriu Şuşnea.

Cu acest prilej s-a desfăşurat un ceremonial religios, s-au susţinut alocuţiuni şi au fost prezentate două volume dedicate evenimentului. Este vorba despre „Buzău, oraşul cu statui furate” de Nicolae Peneş şi „Cimitirul Dumbrava — o necropolă buzoiană impresionantă” de Valeriu Nicolescu, Eduard Nicolescu, Marius-Adrian Nicoară şi Valeriu Şuşnea.

Reamintim că ansamblul funerar a fost realizat de Constantin Brâncuşi, care s-a stabilit la Buzău în anul 1914, în memoria avocatului Petre Stănescu, la comanda văduvei Elena Stănescu (Seceleanu). Cele două sculpturi care compun ansamblul funerar au fost înlocuite de Statul român cu copii autorizate care au fost furate însă din Cimitirul Dumbrava. În anul 2014, Clubul ROTARY Buzău a repus pe mormântul lui Petre Stănescu o copie a statuii ce înfăţişează o femeie care se roagă în genunchi. În 2016, Poliţia a găsit cea de a doua sculptură, bustul avocatului. Acesta a fost amplasat ieri pe soclul original, ansamblul funerar devenind astfel din nou complet după atâţia ani. În timp ce primarul Constantin Toma vrea ca bustul să rămână definitiv în Cimitirul Dumbrava, directorul Muzeului Judeţean ar vrea ca după două săptămâni lucrarea să fie expusă la muzeu.

„Astăzi reconstituim o poveste din istoria Buzăului şi a artei mondiale”

„Este un eveniment extraordinar pentru că mult timp aceste statui au fost furate. Copia Rugăciunii nu s-a mai găsit dar bustul a fost găsit acum doi ani. E o mare bucurie pentru că reuşim să adunăm la un loc <Rugăciunea> şi bustul lui Petre Stănescu pentru că, inspirat de această tragică poveste de dragoste, Constantin Brâncuşi a făcut această minunată operă de artă unicat la nivel mondial şi după ce s-a creat această sculptură, din acel moment, arta modernă a intrat într-o nouă fază. Nu sunt critic de artă ci doar primar al Buzăului şi sunt mândru că putem astăzi aici să reconstituim o poveste şi din istoria Buzăului şi a artei mondiale. Am luat măsuri de pază cu poliţia 24 de ore din 24 dar şi multe altele: senzori, camere de luat vederi şi alte lucruri pe care nu le pot spune aici”, a declarat primarul Constantin Toma.

Primarul a dezvăluit că iniţial îşi propuse să realizeze alături de UAP Buzău o altă copie a bustului pentru ca monumentul funerar să fie complet. În acea perioadă, senatorul Lucian Romaşcanu, pe atunci ministru al Culturii, încercând să obţină o aprobare a descoperit că o astfel de copie se afla în beciurile Inspectoratului General de Poliţie Bucureşti.

„Sunt mândru că sunt buzoian şi că un mare roman a făcut aici aceste opere de artă”

„Eu cred că este un lucru absolut deosebit şi cred că este un moment de meditaţie pentru că începem să ne gândim ca lucrurile bune din trecut să revină la locul lor. Astăzi nu numai că s-a reîntregit acest ansamblu ci este un moment de resetare, că ne gândim la cei ce au făcut ceva bine pentru România şi sunt mândru că sunt buzoian şi că un mare român a avut posibilitatea să facă aici aceste opere de artă. Alături de Târgu Jiu intrăm şi noi pe axa aceasta şi cred că Brâncuşi este unul din cei mai mari ambasadori pe care i-a avut România. Cred că tinerii trebuie să înveţe cine au fost oamenii care au făcut ceva bun pentru România fie în artă, în cultură, în politică şi, de ce nu, în administraţie că s-a vorbit aici despre primarii pe care i-a avut Buzăul. Cred că în ultima vreme nu am mai avut astfel de ambasadori şi ne-am cam uitat marile valori pe care le-am avut”, a spus Petre Emanoil Neagu, preşedintele CJ Buzău.

„Este al doilea monument funerar realizat de Brâncuşi. Urma să mai facă unul pentru un mare maharajah”

„În anul 1907 Brâncuşi se debarasează de standardele care erau acceptate în sculptura funerară şi  adoptă o sinteză a sentimentelor. Ansamblul din Cimitirul Dumbrava este realizat sub forma unul dialog. A gândit ca bustul lui Petre Stănescu să fie amplasat cu faţa spre sud-vest, astfel încât să fie luminat de soare tot timpul zilei. Bustul a fost realizat după portretul fratelui lui Petre Stănescu, Justin Stănescu, şi el înmormântat tot aici. Acesta este cel de al doilea monument funerar realizat de Brâncuşi, pentru că tot în aceeaşi perioadă, 1907, avea să realizeze Sărutul, lucrare care va fi amplasată în Cimitirul Montparnasse din Paris, pe mormântul unei rusoaice care s-a sinucis din dragoste la vârsta de 23 de ani. Mai urma să facă un al treilea monument funerar. Era un mausoleu sub formă de ou, oul fiind pentru el forma ideală, pentru un mare maharajah din India. <Rugă­ciunea> lui Brâncuşi nu are chip şi nu are mâna stângă, ceea ce nu se întâlnea în arta de până atunci. El revine la simbolistica corpului uman, o simbolistică a dualităţii. Felicit pe toţi factorii implicaţi în evenimentul de astăzi. Câte oraşe din lume nu şi-ar dori să aibă un monument al <părintelui sculpturii moderne>, aşa cum este considerat Brâncuşi de critica universală”, a declarat Valeriu Şuşnea, preşedintele UAP Buzău.