Cultură

„Măgura Art”, carte de vizită prin artă a judeţului Buzău

Vineri, 16 iulie, se des­chide, la Casa cu Tei de la Sărata Monteoru, tabăra naţională de documentare şi creaţie a artiştilor plastici profesionişti. Este vorba despre un proiect aflat la cea de-a VIII-a ediţie, cunoscut sub numele de  Tabăra „Măgura Art”, iniţiat şi coordonat  de prof. dr. Valeriu Şuşnea, preşe­dintele filialei Uniunii Artiştilor Plastici Buzău. La această ediţie sunt invitaţi să participe cinci artişti plastici profesionişti – Alina Barbu, Mădălina Canţer, Carmen Poenaru, Gabriel Tăicuţu şi Ami Vasilescu -, cărora li se va alătura, bineînţeles, Valeriu Şuşnea. „Este un proiect realizat împreună cu Consiliul Judeţean Buzău, la care va fi prezentă preşedinta Filialei Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici, Carmen Poenaru, şi artista manager de artă Ami Vasilescu, din Bucureşti, precum şi patru artişti plastici buzoieni”, spune Şuşnea.

Tabăra se va desfăşura pe parcursul a şase zile şi va debuta cu o perioadă de documentare, de două-trei zile, în care preşedintele UAP Buzău le va îndruma paşii colegilor participanţi către principalele monumente istorice de pe raza judeţului, precum Cetatea Bradu, dar şi spre zona naturală unicat din Europa, respectiv Vulcanii Noroioşi, şi apoi la Tabăra de sculptură. Toate impresiile şi emoţiile artiştilor plastici  se vor regăsi în schiţe şi fotografii, care vor fi folosite ulterior de aceştia pentru a le transpune în opere de artă.

„Ne cazăm la Casa cu Tei de la Sărata Monteoru, pentru că de acolo putem pleca în toate direcţiile turistice, dar şi pentru că putem folosi atelierul de sus al locaţiei res­pective. Întâi realizăm partea de schiţe, de documentare, de fotografii şi apoi vom trece pe pânză intenţiile noastre. Vom porni către frumuseţile nepereche ale Buzăului, care trebuie foarte bine cunoscute. Sunt mulţi care trec prin Buzău şi nu ştiu cât de frumoasă este zona de munte a judeţului, cât de frumoase sunt monumentele brâncoveneşti, zona Fişici, care este pur şi simplu <Athosul României>. Unii artişti poate că vor merge acasă să finalizeze lucrările, dar le vor aduce şi le vom prezenta în expoziţia  <Măgura Art 2021>, ediţia a VIII-a, care va avea loc la Buzău, la Galeriile de Artă <Ion Andreescu>, cel mai probabil în toamnă”, a mai spus prof. dr. Valeriu Şuşnea.

„Măgura Art” este, pe de altă parte, şi  un bun prilej pentru artiştii plastici participanţi să strângă un preţios material pentru viitoarele lor expoziţii personale, ceea ce va face ca proiectul să-şi atingă scopul, şi anume acela de a pune în valoare patrimoniul cultural, spiritual şi natural al Buzăului, prin lucrările rezultate la finalul taberei.

Un proiect care continuă tradiţia

„Măgura Art” este un proiect care continuă, într-o formulă a prezentului, tradiţia buzoienilor de a transmite prin opere de artă frumuseţea peisajului, a oamenilor şi istoria locului. Acesta este unul dintre pro­iectele mari din această vară ale preşedintelui UAP Buzău şi, cu toate că nu beneficiază de resursele financiare pe care le aveau boierii buzoieni care, pe la 1900 invitau artiştii plastici pentru a imortaliza pentru istorie frumuseţile Buzăului, prin proiectul finanţat de Consiliul Ju­deţean se menţine această tradiţie, de a lăsa româ­nilor, nu doar buzoienilor, istoria, oamenii, locurile acestea, frumuseţi naturale unicat în lume sub formă de artă. „Este cumva aşa, dar noi nu avem la dispoziţie posibilităţile financiare pe care le avea boierul Gogu Iliescu. Noi lucrăm pe proiect şi fiecare bănuţ este  bine alocat, numărul artiştilor participanţi fiind limitat. Eu aş aduce 20-30 artişti odată la Buzău, dar limităm numărul ca să ne încadrăm în suma pusă la dispoziţie. Noi asigu­răm materiale, pânze, culori, partea de documentare, masă, casă, pentru ca aceşti artişti plastici, să poată să lucreze. Vom face, astfel ,<reclamă> Buzăului prin lucrări de artă vizuală. Foarte multe lucrări au rămas mărturie a acestor întâlniri din ediţiile precedente ale taberei. Ele se regăsesc în cataloage. Au pictat Mănăstirea Berca, Mănăstirea Ciuta, Vulcanii Noroioşi, pentru că artiştii plastici profesionişti s-au ins­pirat din frumuseţile peisajului. Probabil că o să-i duc anul acesta şi la Lopătari, ca să vadă Grunjul”, povesteşte preşedintele UAP Buzău.

Mulţi au fost pictorii atraşi de plaiurile buzoiene. Unii au lăsat în urma lor picturi celebre, dar şi poveşti despre prieteniile pe care le-au avut cu oamenii locului. Unul dintre pictorii care au lăsat mărturie despre plaiurile buzoiene prin poveştile pe pânză este Nicolae Grigorescu, care, la începutul anilor 1900, l-a cunoscut pe boierul Menelaş Chircu, din Râmnicu Sărat, cu care a legat o frumoasă prietenie. El îi va dona boierului buzoian câteva din celebrele sale pânze, şi anume „Bisoceanca”, „Ciobanul”, „Car cu boi”, „Corturile” şi „În zăvoi”. Impresionat de frumuseţea comunei Bisoca, pictorul avea să realizeze aici tablourile „În pajişte”, „În vârful munţilor Bisoca”, „Ţărani călări” şi ”Bisoceanca”. Toate aceste lucrări se află la Casa Memorială a pictorului din Câmpina. Din galeria lucrărilor realizate în această etapă a vieţii, „Bisoceanca” are o semnificaţie aparte, pentru că simbolizează prietenia dintre boierul râmnicean şi marele artist.  Pictura o reprezintă pe iubita boierului Menelaş Chircu. „Pe potecile pierdute în brădetul de la Bisoca, pictorul Nicolae Grigorescu rămâne într-o zi vrăjit în faţa unei viziuni mirifice. O mândreţe de copilă, înaltă şi zveltă, strălucind în portul naţional al locului, i-a apărut în cale. Cum cobora, subţire şi dreaptă, a rugat-o să-i pozeze acolo, în decorul munţilor… Aşa începe povestea portretului Bisoceancăi”, povesteşte Octavian Moşescu în cartea „Oaspeţi de altădată”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

error: Continut protejat!!