Învățământul rural în vreme de pandemie / Cum s-au transformat bunicii în elevi on-line

Învățământul este unul dintre domeniile de activitate în care pandemia și-a pus amprenta radical, modificând totul, de la procesul de predare până la modul de interacțiune al elevilor. Cum a fost perioada de școală online, dar și cum se desfășoară în prezent, se poate observa doar prin ochii unui om care a coordonat atât profesori, cât și elevi.

OPINIA prezintă astă­zi, drept studiu de caz, Școala Gimnazială „Ion Roșca” din Cochirleanca, al cărei director, Dumitru Benone Siriu, ne-a relatat care au fost provocările aduse de pandemie și cum le-a gestionat, pentru a păstra, cât de cât, școala la forma ei cunoscută.

Prioritatea a fost, bineînțeles, siguranța copiilor. Fiecare clasă a fost dotată la intrare cu dozator automat pentru dezinfectant, iar copiii au primit măști gratuite. De asemenea, au fost create culoare de intrare și de ieșire din școală, iar în clase băncile au fost distanțate. În cazul claselor mai numeroase, a fost eliminat mobilierul suplimentar, astfel rezolvâ­ndu-se problema distanțării. Pe lângă toate acestea, au fost regândite și pauzele copiilor: „Am decalat pauzele, astfel încât elevii să nu se mai întâlnească. Fiecare clasă are câte zece minute la dispoziție în interiorul orei, iar în pauze au voie să iasă doar câte doi copii, cel mult trei”, spune directorul.

Cât privește adaptarea copiilor la noile restricții, reacțiile diferă: cei mari au înțeles, în mare măsură, că este spre binele lor; în cazul celor de vârste mai mici, însă, a fost mai dificil: „Cei de la clasa pregătitoare s-au adaptat mai greu. Venind de la grădiniță, nu erau nevoiți să poarte mască, dar acum este obli­ga­torie. Cei de vârste mai mari sunt conștienți de pericol, iar acolo unde nu își dau seama suntem noi și îi îndrumăm”, mărturisește directorul Dumitru Benone Siriu.

Școala online – o provocare și pentru copii, și pentru profesori

Perioada în care orele s-au mutat online nu a fost nici ea una ușoară. Deși folosirea aplicațiilor de comunicare online nu mai este străină nimănui, procesul de predare a avut nevoie de anumite platforme, special concepute pentru acest lucru. Acestea, însă, nu sunt întotdeauna gratuite, școala din Cochirleanca beneficiind, pentru o perioadă, de o platformă specială, care a facilitat interacțiunea profesorilor cu elevii. „Prin sponsorizări, am reușit să avem, pentru o bună perioadă de timp, platforma Adservio la dispoziție. Din păcate, nemaiavând fonduri, am fost nevoiți să renunțăm la ea și folosim, în acest moment, alte platforme pentru desfășurarea orelor”, mai spune directorul.

Din perspectiva copiilor, școala online a fost, mai întâi, motiv de bucurie. Impresia lor inițială, cum că sunt scutiți de rigorile șco­lii cu prezență fizică, a fost brusc curmată de implicarea directorului la ore, după cum spune acesta: „Nu pot spune că profesorii nu s-au impus la ore, însă, în momentul în care pe platforme am apărut și eu, în calitate de director, lucrurile s-au schimbat și mai mult în bine. Am intrat aleatoriu la ore și copiii au început să ia mult mai în serios școala”.

Pe lângă dificultatea în a se impune la ore, profesorii s-au confruntat și cu utilizarea platformelor educaționale. Pentru cadrele didactice mai tinere a fost destul de ușor să le folo­sească, dar pentru profesorii mai în vârstă principala piedică a fost reticența în a se adapta la un mediu nou. Ceea ce poate părea banal pentru unii, precum accesarea unui link, a fost destul de complicat pentru alții.

Cu toate acestea, copiii s-au implicat în procesul de predare și le-a înlesnit misiunea profesorilor, aju­tându-i cu mici intervenții. S-ar putea spune că rolurile au fost inversate, într-o anumită măsură, copiii devenind dascăli.

Și bunicii au participat la ore

Cu ocazia orelor online, profesorii au putut vedea și cât de implicați au fost părinții în procesul de predare. Astfel, aceștia au constatat că foarte mulți copii s-au putut baza doar pe bunici sau pe frații mai mari, părinții fiind fie prinși cu diverse treburi, fie plecați în afara țării. Cel mult, părinții le-au putut asigura copiilor dispozitive prin care să participe la ore, până când școala și Pri­măria și-au unit forțele pentru a le pune la dispoziție tablete: „Am asigurat un lot de 158 de tablete noi, apoi ne-a ajutat și Primăria cu 145 de tablete și am acoperit necesarul”, declară directorul.

De multe ori, bunicii au stat alături de nepoți, curioși cum se desfășoară o oră online. Profesorii i-au lăsat să participe, chiar dacă aceștia credeau că se uită la o emisiune TV.

Nu în ultimul rând, directorul Dumitru Benone Siriu consideră că singura soluție pentru a ieși din situația actuală este vaccinarea. Acesta a mărturisit că și-ar dori ca părinții să fie mai încrezători în vacci­nurile dezvoltate și să aleagă imunizarea copiilor, dat fiind că în prezent există o variantă și pentru ei. „Deja avem un vaccin autorizat pentru copiii de peste 12 ani, însă părinții sunt reticenți în a-i vaccina. Încercăm să-i facem să înțeleagă că vaccinul este un lucru bun și, posibil, singura noastră soluție pentru a scăpa de pandemie. Trăim vremurile pe care le vedem, nu ne putem izola de virus”, mai spune acesta.

Pentru a-și proteja copiii, părinții ar putea începe prin a le oferi un exemplu și a-i face să înțeleagă că situația actuală nu este nici normală, nici de luat în râs. Dacă ar acorda la fel de multă importanță explicațiilor științifice pe cât acordă teoriilor conspira­ționiste, poate ar înțelege impactul deciziilor proprii.

În aceste condiții, în zadar așteptăm revenirea la normal, căci, fără a adopta o atitudine corespun­zătoare față de situația curentă, ne vom prelungi agonia. Hazul de necaz după aproape doi ani nu este tocmai indicat, având în vedere că virusul suferă mutații și dezvoltă forme din ce în ce mai agresive. Nici negarea existenței lui nu îl va face să dispară, ci vaccinarea și măsurile de protecție ne vor duce către viața normală de dinainte de pandemie.