duminică, 25 octombrie 2020

Între gâlceava politicienilor și pasivitatea autorității publice

Din păcate, previziunile sumbre ale statisticienilor s-au adeverit: explozia fără precedent a cazurilor de infectare cu noul coronavirus pare să dinamiteze toate eforturile pe care românii conștienți le-au făcut de la jumătatea lunii martie. Extrem de îngrijorător, mai ales în condițiile în care clasa politică nu mai contenește cu gâlceava și nimeni nu pare interesat de luarea unor măsuri imediate. Măsuri care, bineînțeles, sunt la îndemâna oricui are căderea de a aplica legea în litera și spiritul ei.

Am înțeles, guvernul și președintele Iohannis sunt mai albi decât niște crini albi gata de pus în așternutul unei fecioare nenuntite. Tot așa de albi erau și în zilele în care ignorau avertismentele Organizației Mondiale a Sănătății și se preocupau de împărțirea ciolanului cu cei care i-au sprijinit să ajungă la guvernare și de declanșarea de alegeri anticipate. Și, bineînțeles, am înțeles că toate relele din această lume trebuie imputate foștilor guvernanți. Inclusiv decizia Curții Constituționale care a permis plecarea “legală” din spital a unor inconștienți infectați.

Totul sub privirile impasibile ale reprezentanților autorității publice care, să mă ierte Dumnezeu!, aveau toate instrumentele de a împiedica respectivul exod. Cum? Simplu, aplicând legea existentă până la emiterea actului normativ declarat neconstituțio­nal. Adică s-a cerut cel infectat cu coronavirus afară din spital înainte de a se vindeca, invocând decizia Curții Constituționale? OK, la revedere, drum bun, formele de externare rapid și valea! Numai că, la poarta spitalului, puteau fi plasați reprezentanți ai autorității care să le atragă atenția că încă un pas în stradă îi încadrează la preve­derile articolului privind zădărnicirea combaterii bolilor. Credeți că ar mai fi plecat atâția? Și celor care, totuși, insistau să părăsească spitalul, trebuia să li se aplice textul de lege sus-menționat.

Dar, până aici, până la numărul limitat de inși care au plecat din spital, sunt sute de mii de români pe care îi doare la câțiva metri în spate de minimele măsuri de profila­xie. Masca, dacă există la purtător, a devenit un accesoriu care se poartă oricum numai cum trebuie nu, în­ghesuiala tipic românească este la ea acasă, iar cei care se conformează dispozițiilor autorităților au ajuns să fie priviți precum niște animale exotice. Sunt oameni care dacă au văzut că Orban și Rareș Bogdan pot, că cei doi social-democrați din șaorme­rie pot la rându-le, se întreabă candid de ce nu ar putea și ei. Să petreacă la restaurant, să încingă o horă, să nu poarte mască, să îi sufle în ceafă celui din față la rând la market etc.

Ei bine, aici este de neiertat pasivitatea reprezentanților autorității statului. Unde sunt polițiștii, jandarmii și comunitarii? Se bat de muște la umbră și ies doar la acțiuni care trebuie bifate. Repet ceea ce spuneam la începutul acestei săptămâni: nu cred că această atitudine pasivă este ordonată de la nivelul conducerilor județene ale acestor structuri. Poate doar tolerată. Dar dacă res­pectivii ar încerca să își facă treaba, oare s-ar supăra cineva? Dacă se va supăra, vom vedea cine este cu adevărat buchetul de crini albi gata de pus în așternutul unei fecioare nenuntite și cui trebuie să i se impute toate relele din lume.

2 COMENTARII

  1. Nu cred că singura miză sunt achizițiile directe. Vânarea și crearea condițiilor de multiplicare a numărului de infectați pare să aibă și altă motivație. Probabil se speră la sume considerabile de la Brusel pentru combaterea pandemiei iar numărul de pacienți infectați sau mai degrabă vindecați (asta ar explica unicitatea internării forțate) este posibil să intre în formula de calcul a cuantumului ce revine României. Vorba partenerului strategic „Follow the money” n-a dat niciodată rateuri. De prea mult timp s-a înrădăcinat faptul că românul este doar o resursă, o sursă de venit pentru Partidul Structurilor.

  2. Mai deunazi am fost la o Primarie sa rezolv o problema administrativa. La intrare pe un birou erau masti, dezinfectant si o fituica cu instructiuni. M-am conformat si ma duc la primar, l-am salutat si evident ca toti functionarii pe care i-am vazut, in frunte cu domnia sa, nu purtau masca, Dupa ce m-a vazut cu masca pe figura i-am zis direct de ce nu se poarta masca? Stiti, caldura, etc. Cert este ca dupa ce am inceput circuitul birocratic prin birourile Primariei, aproape toate, de acum toti aveau mastile pe figura!
    Prin 2004, in aprilie, Irlanda introduse-se legea interzicerii fumatului in spatiile publice. Cred ca a fost prima tara care a introdus aceasta lege. A fost bai mare; in tara in care viata de PUB (carciuma) este la ea acasa. Proprietarii ce s-au gandit, au introdus in spatiile de servire niste ventilatoare atat de puternice incat daca lasa-i pe masa o hartie de 50 euro, instantaneu intra in levitatie. Nu era de trait asa. Daca fumai, amenda minima era 3000 (trei mii) euro, adica 500 pinte de bere Guinness, imposibil de acceptat, asa ca toti clientii cu viciul berii si fumatului au iesit afara, pe bordura, cu berea si tigara in mana.
    Mai stie cineva de legea fumatului la noi?
    Mai stie cineva legislatia referitoare la coronavirus, in detaliile ei?
    Orice minune la noi tine trei zile.
    Sigur ca autoritatile au instrumente, dar asta presupune sa muncesti. Bugetarii, care au avut cea mai sigura situatie a salariilor in aceasta perioada, isi arata adevarata lor fata, indolenta, lipsa de responsabilitate, superficialitatea, ”sase vine sefu”, sau ”negru peste verde, ca boieru-i chior nu vede”.
    Prin urmare, scapa cine poate!

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!