Sfântul Ilie este sărbătorit atât de Biserica Ortodoxă cât și de Biserica Catolică, în fiecare an, pe data de 20 iulie. Este una dintre cele mai importante sărbători creștine și este înscrisă în calendarul creștin-ortodox cu cruce roșie.
Sfântul Prooroc Ilie este cunoscut de către creștini ca fiind aducător de ploi. Oamenii se roagă la el pentru că este considerat ocrotitorul recoltelor și cel ce alungă canicula și seceta.
El este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă.
Potrivit tradiţiei populare, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Se spune că mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere până-n această zi. Până la sărbătoarea de Sf. Ilie țăranii nu scutură merele și nici nu se bat unele de altele, căci se fac furtuni mari, tunete, fulgere și piatră. E considerat belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie și măcar două mere de sunt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană.
Tot de Sfântul Ilie se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.
Cine a fost Sfântul Ilie
Se spune că Sfântul Ilie era un preot din tribul lui Aaron, iar la nașterea sa au venit oameni îmbrăcați în alb, care l-au învelit în scutece de foc și i-au dat să mănânce o flacără. Această flacără reprezintă credința în Dumnezeu care îl va mistui neîncetat întreaga viață. Încă din copilărie, Sfântul Ilie a respectat cu sfințenie toate poruncile Domnului, ținând post neîncetat și petrecându-și viața în rugăciune.
De fapt, Scripturile consemnează că Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este văzătorul cel slăvit, râvnitorul după Dumnezeu, mustrătorul împăraților celor fără de lege, învățătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu, pedepsitorul prorocilor mincinoși, minunatul făcător de minuni și râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus și cerul i-a dat ascultare, marele plăcut al lui Dumnezeu, a celui ce petrece până acum în trup și va să fie, ca o înainte cuvântare, înainte mergător la a doua venire a lui Hristos. Din Cărţile III şi IV Regi observăm că a trăit cu aproximativ 850 de ani înainte de Hristos și, prin întreaga lui râvnă, Sfântul Ilie a dovedit o exemplară ascultare faţă de Dumnezeul Cel Unic, demascând falsitatea idolilor şi a slujitorilor acestora. Însuşi numele lui, Ilie (în ebraică Eliahu), se traduce „Iahve este Dumnezeu”, adică numai Unul, Iahve, este Dumnezeu cu adevărat.
Sfântul Ilie, luptător împotriva idolatriei şi a falşilor preoţi
Sfântul Ilie este un personaj aspru, justiţiar intransigent, gata să taie şi să ardă cu foc pe cei nelegiuiţi, dar este şi un om tandru, al rugăciunii smerite, al râvnei exemplare, după cum însuşi mărturiseşte: „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul Savaot!”. Pe muntele Carmel, la vremea jertfei de seară, se roagă stăruitor: „Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă Doamne, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu eşti singur Dumnezeu… Că Tu le întorci inima la Tine!”.
Ilie este mare făcător de minuni în timpul vieţii, dar şi după ce s-a urcat la cer într-un car de foc, proorocul Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide şi a închide cerurile”. Ilie îl lasă urmaș pe Elisei. Se spune că, în timp ce un car cu cai de foc îl răpea spre cer, Elisei, căruia Ilie îi lăsase cojocul, semn al alegerii spre slujire, striga uimit: „Părinte, părinte, carul lui Israel şi călăreţii lui!”.
