Greaua moștenire penală care blocheză accesul comunei Lopătari la fonduri europene

O comună din zona de munte a Buzăului este condamnată la stagnare, pentru că nu poate accesa fonduri externe. Primăria Lopătari – o comună cu potențial turistic, pe raza căreia se află rezervația Focul Viu, dar și de dezvoltare în industria lemnului, se află în imposibilitatea de a face investiții în infrastructură întrucât nu poate atrage bani europeni. Totul se trage de la un contract dubios derulat de vechea administrație. Mai mult, autoritățile trebuie să returneze în contul contractului de asflatare peste 4,6 mi­lioane lei.

În timp ce alte administrații locale nu se arată foarte interesate de fondurile europene, există comune unde accesarea lor este imperios necesară pentru refacerea infrastructurii.

Este cazul comunei Lopătari, care nu are acces încă la finanțări UE din cauza unui proiect cu finanțare SAPARD care a fost dezvoltat necorespunzător, ajungându-se la condamnarea unui fost primar, a constructorului și a dirigintelui de șantier care ar fi prezentat documente false pentru a acoperi erori de construcție.

Totul s-a întâmplat în urmă cu 16 ani. Primăria Lopătari a fost obligată să returneze banii, circa 13 miliarde de lei vechi, și în acest moment având un debit de aproape 400.000 lei către Agenția pentru Dezvoltarea Investițiilor Rurale – fostă SAPARD, însă dobânzile și penalitățile de întârzire sunt de 5 ori mai mari.  Informația a fost făcută publică de noul primar al comunei Lopătari, Claudiu Constantin, printr-o postare pe pagina de Facebook.

Problemele încep 2004, de la reabilitarea pe lungimea comunei prin fonduri SAPARD a drumului județean 203K. Lucrarea constructorului nu a respectat parametrii impuși și, ca atare, administrația locală a devenit bună de plată. Peste 4,6 milioane lei a trebuit să fie returnați de administrația comunei Lopătari din cauza neregulilor constatate de către auditorii financiari. Prin urmare, Primăria comunei Lopătari nu a mai putut accesa fonduri europene pe două axe importante. Asta din cauză că drumul reabilitat nu a avut mentenanța de cinci ani necesară, iar SAPARD i-a intentat proces unității administrativ-teritoriale comuna Lopătari.

În 2015, drumul a fost deteriorat de inundații, însă primarul de la acea vreme l-a determinat pe constructor să prezinte documente false în care arătau că totul în teren este așa cum scrie în proiect, adică drumul este complet reabilitat.

Unul greșește, altul plătește

O anchetă a procurorilor anticorupție a scos la lumină adevărul și le-a adus o condamnare fostului primar, constructorului și dirigintelui de șantier. Mai mult de atât, proiectul a fost anulat. Primăria Lopătari a fost obli­gată să returneze banii, iar administrația locală s-a trezit cu bunurile sub sechestru și scoase la licitație. Pe ultima sută de metri, responsabilii Primăriei au găsit o soluție, împreună cu conducerea Administrației Județene a Finanțelor Publice, pentru eșalonarea datoriei pe cinci ani.

Pentru Primăria Lopă­tari și pentru comunitate, plata sumelor, chiar și eșalonate pe o perioadă de cinci ani, a înseamnat o împovărare a bugetului local. Dincolo de plățile la care a fost obligată, Primăria Lopătari a rămas și cu interdicția de a mai accesa fonduri de la instituția care a finanțat proiectul compromis în 2004.

Indolență și fals în documente

În 2003, Primăria Lopătari a câștigat o finanțare europeană de un milion de dolari pentru balastarea și asfaltarea unui drum comunal, între satele Luncile și Terca. Suma a fost plătită de Agenția de Plăți și Dezvoltare Rurală printr-un proiect Sapard, dar întrucât la niciun an după recepție lucrarea a cedat, Consiliul Local a dat în judecată firma constructoare.

Instanța de judecată a dat însă câștig de cauză constructorului, considerând că de vină este Primăria, care a permis circulația mașinilor de transport bușteni, din cauza cărora covorul asfaltic s-a deteriorat, iar în carosabil au apărut adevărate cratere.

La sfârșitul lui 2008, Agenția de Plăți a trimis Primăriei Lopătari o somație prin care a solicitat refacerea la standarde a drumului până la dată de 31 iulie 2009 sau returnarea fondurilor europene.

Primarul, nou-ales la acel moment, Vasile Lefter, declara că vina o poartă predecesorul său, Viorel Dascălu. ,,Am realizat expertiză tehnică și proiectul de reabilitare, însă nu avem bani pentru lucrările propriu-zise, fostul primar nu a urmărit lucrările, iar pe deasupra și-a însușit o parte din materialele de construcție”, declara Lefter atunci pentru Agerpres.

În 2010, fostul primar și reprezentanții firmei care au executat lucarea au fost trimiși în judecată de DNA. Dacă în primă instanță Dascălu a fost achitat, în apel acesta a fost condamnat la 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 7 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de documente false și inexacte având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene.

Aceeași pedeapsă au primit-o și dirigintele de șantier, precum și asociatul și administratorul S.C. Confe­ric S.R.L. Buzău, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire de documente false și inexacte având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene.

Cei doi – Ion Marian Constantinescu, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Infocomarom SRL Buzău și Constantin Moglan, în so­lidar cu partea responsabilă civilmente SC Conferic SRL Buzău  – au fost obligați la plata sumei de 1.291.284,25 lei către partea civilă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – APDRP București.