FOTO-VIDEO / Primăria a semnat contractele pentru învățământul dual

Învățământul dual nu produce șomeri; cel puțin așa arată statisticile din ultimii ani ale  Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Buzău. Aceeași instituție semnalează faptul că agenții economici buzoieni se află în căutarea unei forțe de muncă tânără, cu calificare,  iar  această categorie de angajați aproape că a dispărut de pe piața muncii. Punând cele două informații una lângă alta pe de o parte numărul mic al  tinerilor calificați care să poată avea o meserie la finele liceului, iar pe de altă parte cerința tot mai mare a agenților economici pentru acest tip de angajat,  Primăria municipiului Buzău  a venit în întâmpinarea acestei probleme cu o soluție. Astfel, a invitat la discuții agenții economici care au nevoie de angajați tineri cu calificare și unitățile din învățământ care ar putea produce forța de muncă solicitată de primii și, în final,  s-a decis pregătirea viitorilor meseriași prin înființarea unor clase de învățământ în sistem dual, care să răspundă tuturor solicitărilor existente la momentul acesta pe piața muncii din Buzău. Lucrurile au fost parafate vineri, 11 martie, când, la Primăria municipiului Buzău, primarul Constantin Toma a semnat, alături de directorul Liceului Tehnologic „Dimitrie Filipescu”, Lucica Stănculeanu, și reprezentanții mai multor firme (Ursus, Urbis Serv, RER, TransBus, Bencomp, Romcarbon, Agrana și Greenfiber) contractele privind învățământul dual. La acest moment, școala buzoiană onorează solicitări venite din partea agenților economici pentru șase calificări, pentru care  Liceul „D. Filipescu” are acre­ditare. „Acreditarea se obține în urma unui proces declanșat începând de la nivelul școlii și terminând la nivelul  Ministerului Educației. Avem solicitări și din industria chimică și din industria alimentară; acestea urmează să fie tratate corespunzător, astfel încât, să putem onora cererea, pentru că sunt firme cu acest specific în orașul Buzău”, a spus directoarea Lucica Stănculeanu. Se va începe cu 90 de elevi pe învățământul dual, la care se vor adăuga 24 de locuri pentru învățământul profesional.

Primăria Buzău a început deja să aloce resurse pentru acest proiect. „Învățământul dual va fi sprijinit în mod substanțial, respectiv, fiecare elev din învățământul dual va primi lunar 500 de lei, dintre care 300 de lei de la agenții economici și 200 de lei de la Primăria municipiului Buzău. Primăria Buzău va susține și cu cazare, masă, transport în comun, fiecare elev care va accesa această școală. Am început finanțarea pentru a realiza până în toamnă partea de cazare. Un cămin îl vom reabilita și, din toamnă, acești elevi vor putea să vină acolo”, a declarat primarul Constantin Toma.

Planul edilului buzoian nu vizează numai învățământul dual sau profesional, ci și transformarea Buzăului în oraș universitar. La întâlnirea pe care a avut-o cu agenții economici și cu reprezentanții IȘJ Buzău și conducerea Liceului ,,D. Fili­pescu’’ a afirmat: „Este o inițiativă care dorește să întărească învăță­mântul profesional în municipiul Buzău, dar și învățământul tehnic superior, pentru că ce facem azi este primul pas concret în a realiza un consorțiu între mediul economic din municipiul Buzău, Primăria municipiului Buzău și Inspectoratul Școlar Ju­dețean, respectiv Ministerul Educației, pentru a realiza un centru de excelență pentru învățământul dual , care va fi prima parte în acel consorțiu pe care ne dorim să-l și finanțăm. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, inițiativa noastră este să ne clasificăm în primele  zece consorții care vor fi finanțate prin PNRR. Un astfel de centru va primi 33,8 milioane de euro pentru realizare de  campusuri și dotări la nivelul cel mai înalt posibil, pentru a face posibil la Buzău un învățământ profesional de  calitate, și, ca noutate pentru municipiul Buzău, un centru universitar pentru învățământ tehnic superior. Să facem ingineri la Buzău”.

Pe lângă Liceul „D. Fili­pescu”, care a semnat vineri contractul, și Liceul Agricol „Constantin D. Angelescu”, care se dorește, de asemenea, activat într-un astfel de proiect,  pentru pregătirea în agricultură și în industria alimentară, primarul Constantin Toma a enumerat și alte instituții care vor face parte din consorțiu. Este vorba despre trei universități, dintre care două din România și una din Finlanda. „Jumătate din cifra de afaceri din municipiul Buzău este realizată de industria alimentară, încer­căm să luăm alături de noi și universitatea ,,Dunărea de Jos’’ cu secțiile de mecanică, dar și cu partea de  tehnologie din industria alimentară, tehnologia produselor alimentare, de exemplu, dar și cu Universitatea de Agronomie din București, pentru că Buzăul a devenit centrul național al cercetării românești în domeniul horticulturii. La Buzău avem și Banca de Gene pentru Legumicultură, Floricultură Plante Medicinale și Aromatice, avem și Stațiunea de Cerce­tare și Dezvoltare Legumicolă Buzău, dar avem și Stațiunea Viticolă de la Pietroasele sau Stațiunea pentru Pomicultură de la Istrița-Săhăteni”, a mai spus primarul Constantin Toma.

Un hub educațional important pentru viitorul orașului

Importanța acestui hub educațional este foarte mare pentru viitorul orașului. Lucrurile se încearcă a fi puse în mișcare chiar din acest an școlar, începând cu 15 martie, spune directoarea liceului buzoian. „Se poate ajunge la etapa aceasta care înseamnă autorizare pentru noi calificări”, a declarat directoarea unității de învățământ.

Urgentarea înființării lui a venit dintr-o necesitate reală  de pe piața muncii. „Economia buzoiană, industria buzoiană, are nevoie acum de oameni pregă­tiți. Este o necesitate. Am pornit acest proiect înainte de pandemie. Din păcate, am întârziat doi ani, dar am încercat să recuperăm acum, când  nu mai avem pandemia, astfel încât, din toamnă vom funcționa în acest fel. Încercăm,  alături de învă­țământul dual, învăță­mântul profesional, să aducem la Buzău și universități,  care să producă și ingineri, pentru că este nevoie de muncitori de înaltă calificare, dar și de ingi­neri”, a explicat primarul Constantin Toma urgența pu­nerii în aplicare a acestui proiect.

O decizie care va duce la creșterea salariilor pe piața buzoiană a muncii

„Într-un fel, vorbim de  un muncitor necalificat cu salariu  minim  pe economie, altfel vorbim de un sudor înalt calificat, care poate avea chiar și 4.000-5.000 de euro, chiar la Buzău”, a explicat primarul Constantin Toma despre una din multele consecințe pozitive ale acestui pas înainte care s-a făcut în învățământul buzoian.

Angajatorii buzoieni au solicitat calificarea tinerilor pentru meserii care nu mai sunt acoperite pe piața muncii și de care ei au nevoie. Ajutorul pe care Primăria îl oferă agenților economici, prin investițiile pe care le va face în învățământul dual, care să scoată muncitorii cu calificarea de care este nevoie, ar fi necesar  și numai dacă  am ține cont de faptul că, din punct de vedere economic, 95 la sută din toți banii care se strâng la Primăria Buzău sunt bani de la firme, care acum au nevoie de angajați.

 „De mulți ani, șomajul în municipiul Buzău este sub 1 la sută, iar anul acesta avem 0,8 la sută, în condițiile în care sunt angajați aproape de-a valma oameni și firmele se chinuie, fiecare cum poate, să îi pre­gătească la locul de muncă, neputând să le certifice calificarea și nici nu pot să le asigure un nivel de cunoștințe generale, un nivel de cunoștințe tehnice suficiente – cum spunea directorul general de la fostul Apcarom –  că  elevii nu au cunoștințe de desen tehnic, esențiale într-o industrie de bunuri”, a mai  explicat primarul municipiului Buzău.

Agenții economici care fac calificare la locul de muncă spun că doar 50 la sută dintre tinerii care parcurg stagiul de pre­gătire sunt angajați.  Totuși, învățământul dual nu scoate șomeri. Unii angajatori recunosc faptul că fac selecție și că nu toți tinerii care fac practică la ei vor fi și angații societății la terminarea studiilor. Explicația o oferă directoarea Liceului „D. Filipescu”: „Ceilalți 50 la sută se regăsesc în alte domenii de activitate, valorifică toată experiența acumulată pentru că, după parcurgerea unei formări inițiale în domeniul  tehnic se formează o logică, îți permite o mobilitate mai mare pe piața muncii. Urmează și o perioadă de identificare proprie a  caracterului și, după această perioadă de tranziție, ei se întorc acolo unde au făcut practică pentru că se regăsesc în cultura organizațională a acelei instituții. La școală se asigură și  dezvoltarea socio-emoțională, formarea ca tineri responsabili, nu doar transmiterea unor cunoștințe”, prin urmare nimeni pregătit în acest sistem nu rămâne pe dinafară.

Mai mult decât atât, nu se prevăd în contract clauze de fidelizare. Adică elevii nu vor fi ,,legați’’ nici de meserie, nici de agentul economic finanțator.  „Se consideră o clauză discri­minatorie, de aceea acest parteneriat este foarte important  și se dezvoltă pe durata celor trei ani, prin implicarea, nu doar prin obligațiile, fiecărei părți, ci prin activitatea de zi cu zi”, spune directoarea liceului, care afirmă că fidelizarea se va face prin apartenența la cultura organizațională a firmei, a școlii, și ca cetățean al orașului Buzău.

Parteneriat și pentru educația duală a elevilor din Republica Moldova

„În fiecare an, prin intermediul Inspectoratului Școlar, al Centrului Județean de Asistență Psihopedagogică avem aceste date (n.r., despre numărul tinerilor care ar fi dispuși să urmeze o formă de învățământ dual), astfel încât, cifra de școlarizare se stabilește în raport cu numărul de absolvenți de clasa a VIII-a. De data aceasta, prin acest proiect vizăm și elevi ce aparțin și  altor județe și prin parteneria­tul dezvoltat de Primăria municipiului Buzău și din Republica Moldova, pentru că sunt aceste facilități de cazare și de masă”, a declarat Lucica Stănculeanu, directoarea Liceului „D. Filipescu”. La rândul lui, primarul Constantin Toma a precizat că pentru a avea cât mai mulți copii, și în anii ce vor veni, la acest tip de învățământ se vor face campanii de informare inclusiv în Republica Moldova.

„Vom demara o campanie ca să primim cât mai mulți elevi  de clasa a VIII-a, pregătindu-ne în acest fel, și pentru anii viitori. Această campanie va fi inclusiv în Republica Moldova. Voi fi la sfârșitul acestei luni în Basarabia. Încercăm să aducem copii și de acolo, pentru că avem o mare problemă: din ce în ce mai puțini copii se nasc în România și avem puțini oameni la muncă. Vrem să creăm condiții aici împreună cu mediul economic, astfel încât,  să avem și o stabilitate a forței de muncă , să avem oameni înalt pregătiți profesional”, a spus primarul Constantin Toma.