FOTO – VIDEO / Povestea profesoarei de la „Eminescu” care promovează arta populară în rândul elevilor

Lecții de frumos, dar și de identitate națională, sunt predate zilnic pentru elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” de către un cadru didactic al instituției, care promovează costumul popular și informațiile purtate de acesta. Este vorba despre Mariana Țicleanu, profesor de geografie al Colegiului „Mihai Eminescu”, ale cărei rădăcini sunt la Mânzălești, zona  de munte a județului cu o etnografie bogată. Ea promovează în rândul tinerilor costumul popular românesc, unul dintre cele mai expresive domenii de afirmare a creativităţii feminine, vechimea lui fiind dată de mărturiile pe care istoria ni le furnizează prin intermediul izvoarelor sale.

A reconstituit cămașa globe-trotterului Dumitru Dan

Mariana Țicleanu le vorbește elevilor săi, în cadrul evenimentelor cultural-educaționale realizate în cadrul liceului sau la orele de dirigenție, despre calitatea materialelor costumelor populare, diversitatea compoziţională, cromatica, tehnicile de cusut, motivele care se regăsesc pe acestea cu o simbolistică ce vorbește de foarte multe ori despre preocupările țăranului român, despre credințele acestuia.

Mariana Țicleanu se numără și printre păstrătorii tradiției din acest județ pentru, ca ea însăși realizează costume populare folosind modele vechi, purtate de bunici și străbunici, aproape uitate, aflate de multe ori pe costume populare deteriorate. Ea este și cea care a reconstituit pentru Muzeul Județean Buzău cămașa pe care a purtat-o globe-trotterul Dumitru Dan, o personalitate marcantă a istoriei turismului a cărei performanţă, de a face ocolul lumii pe jos, folosind 497 de perechi de opinci, îmbrăcat în costume naţionale româneşti, apare consemnată în Cartea Recordurilor din 1985. „Modelul acesta (n.r., de ie) a rămas în amintire în fotografiile publicate în ziarele vremii, nu la noi în țară, ci în locurile pe unde el a umblat. Este acea cămașă de scenă, pentru că cei patru temerari – el fiind însoțit de încă trei -, își asigurau existența prin afișarea costumului bogat ornamentat și prin cântec și joc, prin reprezentații artistice pe care le dădeau pentru a asigura cele necesare călătoriei care a durat doi ani. Pe ia aceasta întâlnim motivul vegetal. Este lucrat cu o tehnică simplă”, a spus cadrul didactic.

Cea mai recentă activitate de promovare a costumului popular pe care a realizat-o a fost cu ocazia zilei unității de învățământ, când a amenajat o expoziție de costume populare din zona Buzăului, și le-a spus copiilor povestea lor, astfel încât să-i conştientizeze despre faptul că a regăsi, studia şi purta un costum popular în zilele noastre nu înseamnă respingerea modernităţii, ci asumarea conştientă a cunoaşterii esenţei noastre ca popor.

Pasiunea pentru costumul popular a moștenit-o de la mama sa, care „i-a pus acul în mână” la vârsta de 4 ani. „Am început să cos de mică  lucruri mai mărunte. Aveam vreo 4 ani când mi-a pus mama acul de cusut în mână, mai mult în joacă. Ea cosea foarte mult și eu, fiind copil, și neavând atâtea jucării și alte preocupări, stăteam lângă ea  pentru că mă fascinau culorile; eram foarte atentă la ce făcea. Mi-a dat un petic de pânză și așa a început. Costum popular în adevăratul sens al cuvântului am început să realizez în urmă cu vreo 15 ani”, își amintește Mariana Țicleanu.

Promovează portul popular autentic la șezătorile Asociației Femeilor Ortodoxe

Ea face parte acum și din Asociația Femeilor Ortodoxe, unde participă la multe șezători în care se lucrează costume populare, ii autentice, după modele românești.

O altă pasiune a sa este muzica populară, folclorul românesc. Este o preocupare care se îmbină frumos cu șezătoarea și preocuarea sa pentru arta populară. „Eu sunt profesor de geografie, dar muzica a fost pasiunea mea dintotdeauna. La Mânzălești, când eram elevă, nu am avut niciodată profesor de specialitate. Totdeauna erau predate orele în completare. Cred că dacă aș fi avut un profesor cu adevărat de muzică, aș fi făcut studii în domeniu. Eu cânt doar melodii tradiționale. Nu vreau să fac comercial nimic, ci doar pentru bucuria mea. Am fost la Centrul de Creație Populară din Buzău, timp de 10 ani. Aici am îndemnat întotdeauna colegii să avem grijă și la costumele populare pe care le folosim pe scenă, care trebuie să fie autentice, în concordanță cu tradiționalul și cu repertoriul folosit.  Acum, pe lângă activitatea  de la catedră, particip, duminica, la corul Arhiepiscopiei. Mă simt bine acolo. Sunt acolo de când s-a înființat, din 2013”, spune Țicleanu.

Face parte din corul Arhiepiscopiei și din corul Lira

Pasiunea pentru muzică i-a purtat pașii și către corul Lira, care, din păcate, în ultimii ani, de pandemie, s-a reunit foarte rar. „Ne-am întâlnit cu ocazia colindelor. În perioada pandemmiei <Lira> nu a mai activat. Ne-am întâlnit la colinde și atât, dar și la Arhiepiscopie, în fiecare duminică. Cântăm duiminica și la sărbători, mai puțin în cursul săptămânii, pentru că majoritatea corului este format din profesori”, a povestit Mariana Țicleanu.

Prin arta tradițională autentică pe care o realizează, Mriana Țicleanu este un meșter popular recunoscut. A participat la nenumerate expoziții în care a prezentate lucrările sale, de la goblen, costum popular și lucruri croșetate, organizate de „Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău”.

La Colegiul Național „Mihai Eminescu” a ajuns, după ce a trecut prin mai multe județe: „<M-am plimbat> prin trei județe până am ajuns la Buzău. Soțul meu fiind ofițer, am mers la Constanța; acolo am început să predau. Apoi m-am titularizat la Urziceni, pentru că la vremea aceea în Buzău nu erau locuri; apoi am venit la Colegiul Agricol și în cele din urmă am ajuns la Eminescu, unde am început al 15-lea an de activitate. E un colectiv deosebit, o unitate de referință; aici mă străduiesc să-i fac pe copii să vibreze cu tine tradiția și cu locurile. Eu le spun copiilor, spre exemplu, că, legat de România, multe lucruri le-am învățat prin asociere. Am învățat regiunile țării, sub zone folclorice și le-am asociat fie cu un costum popular, fie cu un interpret de acolo”.

Povestea profesoarei de geografie care reușește să aștearnă poveștile locului, ale Buzăului, pe iile și altițele pe care le coase și despre care le vorbește cu drag elevilor săi suprind multe motive ce exemplifică viața de la țară, se regăsește în lucrările de port pe care le aduce de fiecare dată în fața elevilor.  „În cadrul motivului vegetal apare motivul viței de vie sau așa cum este pe costumul cu verde este reprezentat motivul rezistenței poporului român, motivul gorunului, al stejarului”, i-a atenționat Mariana Țicleanu pe copii. „Apoi regăsim motivul geometric, în special motivul rombului, care are o semnificație aparte a belșugului, a fertilității. Simbolistica lui este variată. Să ne uităm pe succesiunea romburilor pe ie și ni se pare că vedem Colana Infinitului”, le-a amintit profesoara copiilor de Constantin Brâncuși, folosind ca sursă de inspirație de frumusetea unică a Coloanei Infinite.

Motivul zoomorf, mai spune creatoarea este și el  prezent pe costumul popular buzoian. „Eu am adus astăzi aici motivul zoomorf, pe o legătură de cap”, spune Mariana Țicleanu, indicându-le spre surprinderea acestora un cocoș „desenat” cu acul. „Aici vedeți motivul cocoșului, care reprezintă spiritul hărniciei. El dă deșteptarea foarte devreme și lucrul început devreme are mai mult spor. Este și simbolul generozității, pentru că dacă urmărim în curțile de la țară cocoșul nu începe să mănânce până nu își cheamă suratele”, amintindu-le pentru moment poate fragmente din cate o vacanță de vară petrecută în casa bunicilor.