Zece sculpturi monumentale extrem de valoroase, a căror valoare va crește odată cu trecerea timpului, vor face parte din patrimoniul unic al municipiului Buzău. Ele sunt rezultatul muncii sculptorilor din opt țări care au participat la Festivalul internațional de sculptură organizat de Primăria Buzău prin Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” la inițiativa sculptorului buzoian Bogdan Adrian Lefter, în colaborare cu firma ROTEC. Cele zece lucrări vor fi evaluate de o comisie națională de cultură și vor fi trecute în patrimoniul cultural al Primăriei Buzău.
Pentru ca aceste opere de artă monumentală să fie amplasate cât mai repede în municipiu și buzoienii să se bucure de ele, primarul Constantin Toma a solicitat sprijinul ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, care a fost prezent la festivitatea de închidere a festivalului. „Mă onorezi cu prezența și pui pecetea de la început pe niște opere de artă”, i-a spus primarul Buzăului ministrului Culturii, căruia i-a adresat rugămintea ca formalitățile ce trebuie îndeplinite la Comisia națională în legătură cu aceste monumente de for public să se efectueze cu rapiditate.
De altfel, deviza simpozionului internațional de sculptură, ca și alte evenimente conexe, lansată de primarul Constantin Toma, a fost „Salvăm patrimoniu, construim patrimoniu”. Edilul a povestit ministrului Culturii cum au decurs lucrurile cu acest proiect mai amplu legat de patrimoniul orașului Buzău: „De curând s-a încheiat un simpozion național, care s-a numit «Salvarea patrimoniului, salvarea identității noastre»; în cadrul acestui simpozion a fost și o vizită la aceste opere de artă, când se executau. Și am zis atunci, domnule ministru, «Salvăm patrimoniu, construim patrimoniu»”. Sculptori din opt țări au creat zece opere de artă monumentală, ce vor fi expuse în orașul nostru. Plecând de la ideea Taberei de Sculptură de la Măgura, care a adunat în fiecare an, timp de 16 ediții, cei mai buni sculptori români din anii ’70, acum, la sărbătorirea a 1650 de ani de atestare documentară a numelui de Buzău, am avut prima ediție a «Simpozionului Internațional de Sculptură – Buzău 1650», cu logo-ul «Memoria apei»”.
Ca și primarul Constantin Toma, și ministrul Culturii vede necesară realizarea unei punți între simpozionul organizat de Primăria Buzău și reactivarea, punerea în valoare a Taberei de sculptură de la Măgura. „Mă bucur că în acest moment există un interes pentru Tabăra Măgura. Există la Mănăstirea Ciolanu, la Arhiepiscopie, părintele Vuță care se străduiește să facă acolo o tabără pentru copii. Ar fi minunat să dăm viață acelui loc. Am vorbit cu mai mulți oameni interesați și din zona Culturii și a antreprenorilor care ar vrea să susțină un asemenea eveniment și pe partea privată. Ar fi ceva minunat să avem simpozionul aici, iar tabăra acolo. Sper cu ceea ce poate fiecare dintre noi la locurile unde ne desfășurăm activitatea să tragem concluzia care trebuie și să pornească Măgura din nou”, a declarat ministrul Lucian Romașcanu. Acesta a apreciat implicarea Primăriei și a primarului Constantin Toma în realizarea unui număr foarte mare de evenimente culturale, atât de numeroase încât dacă ar participa la toate ar petrece mai mult de jumătate din activitate la Buzău. De asemenea, ministrul Culturii spune că primăria Buzău este un exemplu pentru toate primăriile din țară „pentru că nu poți vorbi de cultură – sigur Ministerul Culturii are o contribuție importantă -, fără doi piloni extrem de importanți, administrația locală, care are posibilitatea și viziunea să finanțeze cultura și mediul privat”.
Nicu Dinu, omul de afaceri buzoian care susține înfrumusețarea orașului cu opere de artă
În ceea ce privește implicarea fabricii Rotec în acest proiect unic prin formatul său, care aduce plusvaloare orașului, primarul a făcut o comparație a lui Nicu Dinu, administratorul Grupului Rotec, cu un om de afaceri grec, care a lăsat în urma sa la Buzău Școala „Zangopol”: „Aș vrea să-i mulțumesc domnului Nicu Dinu, pentru că, indiferent ce spune Bogdan (sculptorul Bogdan Lefter, n.r.), ideea a fost a lui Nicu Dinu și este născută de foarte mult timp. Este vorba de acel monument extraordinar care se află la intrarea în Buzău, care a pus pecetea pe orașul acesta, străjerul, Don Quijote, Sf. Gheorghe – fiecare spune altceva -, dar este frumos și este deja un brand pentru Buzău. L-aș compara (n.r., pe Nicu Dinu) cu un grec numit Zangopol. A fost singurul om de afaceri din toată istoria Buzăului care a construit o școală, care-i poartă numele și care mai funcționează și astăzi (…) Nicu Dinu a făcut acel monument de o jumătate de milion de euro pe banii lui. De asta l-aș compara cu acel Zangopol, grec din Edin, azi în Turcia, care a construit pentru copii săraci din cartierul de vizavi o școală”, a spus primarul Constantin Toma celor prezenți la festivitatea de închidere a simpozionului.
Primarul Constantin Toma a avut și un mesaj pentru omul de afaceri: „Mulțumesc domnului Nicu Dinu, patronul de la Rotec, și echipei sale, care și-a pus la dispoziția artiștilor fabrica, dar și pentru că a donat municipiului Buzău acea statuie monumentală din inox, operă a sculptorului buzoian Bogdan Lefter, ce «păzește» orașul, chiar la intrarea dinspre Mărăcineni”.
Mulțumiri celor implicați în realizarea simpozionului la un nivel calitativ înalt a adresat la finalul simpozionului și artistul vizual Bogdan Adrian Lefter. „Aș vrea să mulțumesc artiștilor prezenți. Mulți dintre ei îmi sunt prieteni. Îi cunosc de câțiva ani. Le știu activitatea și am observat cu câtă dăruire s-au lansat în această aventură de a concretiza o sculptură monumentală aici la Buzău. Le mulțumesc pentru implicare, dăruire, muncă și efort. Sunt sigur că se vor mândri cu lucrările lor care vor fi expuse la noi în oraș”. Ca și edilul buzoian, și Bogdan Adrian Lefter își dorește continuarea acestui proiect, pe care ministrul Culturii spune că îl va susține și financiar la ediția cu numărul doi. „Ideea de la care am plecat de la bun început este de a organiza anual un astfel de simpozion, că vom începe ceva nou, dar ceva ce vom continua și va deveni o tradiție a orașului. Mi-am dorit să demarez un proiect care să țină, să creez o tradiție, să fie mult de acum încolo dus mai departe. Îmi doresc să mă implic, să realizez lucrurile la același nivel; nu știu dacă se conștientizează că nivelul este foarte înalt pentru un astfel de eveniment și că lucrările se vor acumula în Buzău și vor fi din ce în ce mai frumoase”, spune artistul plastic Bogdan Adrian Lefter.
Simpozion de sculptură unicat
Simpozionul la care au participat artiștii Amin Balaghiinalou din Iran, cu lucrarea „Dive into memory” (Scufundare în memorie), Andrej Mitevski din Macedonia de Nord, cu lucrarea „Duality” (Dualitate), George Minchev din Bulgaria, cu lucrarea „Caught wave” (Val capturat), Ionuț Marin din România, cu lucrarea „Splash”, Kirill Greko din Estonia, cu lucrarea „Big catch” (Mare captură), Kiryl Krokhaliou din Belarus, cu lucrarea „Look around” (Uită-te în jur), Marino di Prospero din Italia, cu lucrarea „The phoenix arab” (Phoenixul arab), Valerian Jikia din Georgia, cu lucrarea „Road to eternity” (Drumul către eternitate). Lor li se alătură, în calitate de invitați speciali, Bogdan Adrian Lefter cu lucrarea „Butterfly effect” (Efectul fluture) și Bogdan Severin Hojbotă cu lucrarea „Străjer al apelor” (Guardian of waters).
Buzoienii au avut posibilitatea în această lună să-i vadă la lucru pe acești artiști plastici, însă nu mulți au făcut-o. În schimb, ne spune Bogdan Adrian Lefter, au fost vizitați de mulți din afara țării. „Au fost buzoieni, foarte puțini buzoieni în vizită pe parcursul acestei luni. Dar au venit și din afară. Au văzut pe Facebook și au venit special, de departe, ca să ne vadă. Au fost oameni simpli, au vrut să vadă lucruri deosebite făcute în timp real”, a spus artistul vizual buzoian. El are însă încredere că buzoienii apreciază lucrurile frumoase având în vedere tradiția existentă, dacă vorbim de perioada în care, așa cum a subliniat și ministrul Culturii, Buzăul era o capitală a sculpturii, referindu-se la perioada edițiilor Taberei de sculptură de la Măgura. „Buzăul este capabil să absoarbă acest tip de artă. Cred că datorită faptului că avem această tradiție la Măgura avem moștenire care ne-ar facilitatea înțelegerea lui. Buzoienii sunt atașați de lucrurile frumoase, în special de cele structurale”, mai spune Bogdan Adrian Lefter.
