duminică, 11 aprilie 2021

FOTO | Meșteșugul de prelucrare a lânii, redescoperit de buzoieni la Aluniș Art Center

Meșteșugul de prelucrare a lânii, aproape uitat la sate, este reînviat de oamenii inimoși și iubitori de tradiție de la Aluniș Art Center. Aici, pe lângă promovarea artei populare prin activități care să readucă în atenția oamenilor locului, și nu numai, a unor activități de prelucrare a lânii din care femeile, până nu demult, făceau ciorapi, covoare, veste, pulovere, brâie, fuste, covoare – care astăzi se mai găsesc doar în lăzile cu zestre ale bunicilor -, dau o nouă șansă unor mici afaceri care ar putea să reînsuflețească satele de munte.

Unul dintre artizanii acestor activități legate de prelucrarea lânii la Aluniș Center este ­Rodica Pătrașcu, psiholog, ­educator și artist, născută în Ploiești, care, după ce și-a terminat studiile la București și pe cele  din străinătate, s-a stabilit pe Valea Buzăului, în 2018, la Gura Teghii, alături de soțul său, artistul olandez Jos Volkers. Aici, din pasiune pentru tradiții, a învățat meșteșugul argăsitului pieilor, fiind singura care mai practică această ocupație în zonă.

În trecut, după tunsul oilor și spălatul lânii, urma scăr­mănatul lânii (dărăcitul). Prima fază era scărmănatul pentru obținerea caierului; se făcea în casă, de către femei, cu piep­teneii din lemn de fag cu dinți de fier. Odată cu introducerea mașinilor de dărăcit la începutul secolului XX, lâna „se ducea la mașini”, la darac, apoi era trecută prin valțuri și ieșea caierul, care se scărmăna în casă cu piepteneii iar lâna era folosită în gospodărie pentru mănuși, ciorapi, fulare.

Următoarea fază în prelucrarea lânii, executată de obicei iarna, era torsul lânii (cu furca manuală cu roată și fus) din caier.

Astăzi, aproape că au dispărut aceste practici și, odată cu ele, și produsele din lână realizate în casă.

Rodica Pătrașcu spală, toar­ce, scarmănă și împâslește lâna.

Despre toate aceste preocupări pot afla și pot participa direct la făurirea unor astfel de lucrări din lână cei care se vor înscrie pentru șezătoarea ce va fi organizată pe această temă la mijlocul verii, în perioada 1-8 iulie, la Aluniș Center.

Provocarea a fost lansată încă de pe acum pe rețelele de socializare, pentru că la Aluniș se derulează foarte multe activități culturale, tradiționale, peste vară și calendarul lor se construiește încă de pe acum.

„Ne propunem o săptămână de conectare la satul acesta, Aluniș (considerat unul din cele mai înalte locuri din punct de vedere spiritual, parte din <Athos-ul românesc”>, unde se găsește și cu hramul Biserica rupestră <Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul>, n.r. ) la un meșteșug străvechi (și femeile din sat, care au purtat cu dânsele aceste tradiții din mamă în fiică), să ne conectăm unele cu altele, cele care ne vom strânge cu această ocazie, în ceea ce sperăm să fie un cerc feminin, o altfel de șezătoare.

Vom învăța să țesem, dar și să legăm fire nevăzute de ­energie către sursa, tradiția și creativitatea feminină ce ne unește.

Formatul este de șapte zile, însă poți rămâne cât dorești, să exersezi și să țeși”.

În săptămâna respectivă vor fi organizate ateliere despre lână: spălarea, vopsitul, torsul lânii, prin metoda tradițională. Obiceiuri și tradiții legate de tunsul oilor, torsul lânii etc. precum împâslirea lânii – ­mo­derator Rodica Pătrașcu (artist local „dor de lână”),  precum și despre elementele unui război de țesut, tehnici de prindere, spete, ațe, cum se instalează un război de țesut. Aici vor exista și ateliere în care se va discuta despre modele și istoria ­mo­delelor în cultura țesutului românesc, prin  comparație cu alte culturi, modele și simboluri. Și nu în ultimul rând, participanții vor afla și  unele idei și soluții de comercializare, de producție, de a trăi din arta țesutului.

Țesutul propriu zis  va consta în exemple de tipuri de tehnici și se va țese în etape, în condițiile în care vor fi instalate două-trei războaie.

La aceste șezători vor participa femei cu experiență în țesut din sat și comună, dar și invitați speciali, artizani cu experiență care trăiesc din acest meșteșug, din alte regiuni.

Cei care doresc să se înscrie la șezătoare pot trimite un email la adresa [email protected] și vor primi detaliile, agenda și toate informațiile de care au nevoie, despre transport, cazare etc.

loading...
error: Content is protected !!