vineri, 22 ianuarie 2021

Ascensiunea „Profului online”

Dacă pentru opinia ­pu­blică Alexandru Cumpănaşu – intrat mai nou în rolul ,,Profului online” pe Tik Tok –, era un necunoscut până în vara lui 2019, pentru o pleiadă de miniştri şi oameni politici, pentru grei ai serviciilor secrete şi ai sistemului de securitate şi apărare, pentru unii rectori conectaţi la acest sistem nu era un necunoscut, era chiar un apropiat.

Alexandru Cumpănaşu, „Profu.online” de pe Tik Tok, a intrat în atenţia publică în 2019, după tragedia de la Caracal, când Alexandra Măceşanu – pe care şi-o revendicase ca nepoată –, fusese ucisă în casa lui ­Ghe­or­ghe Dincă. Atunci, profitând de greşelile anchetatorilor, de deficienţe grave ale sistemului de siguranţă pu­blică, de minusurile în comunicare ale autorităţilor, se erijase în investigator paralel, amenin­ţând cu dezvăluiri despre legătura dintre instituţii ale statului şi reţeaua de trafic de persoane căreia, spunea, i-ar fi căzut victime şi Alexandra Măceşanu, şi Luiza Melencu, o adolescentă dispărută în aceeaşi perioadă. La scurt timp după aceea, Alexandru Cumpănaşu, călare pe valul acestui eveniment cu un ­puternic impact emoţional la nivel de mase, îşi anunţa candidatura la prezidenţiale, construindu-şi discursul electoral pe tragedia de la Caracal şi pe lupta pe care promitea să o ducă, de la Cotroceni, cu clanurile mafiote şi cu mafia din fiecare judeţ.

Ceea ce nu spunea în 2019 domnul Cumpănaşu, era că lucra de 12 ani exact cu instituţiile pe care le ataca virulent, instituţii care l-au luat partener într-o serie de proiecte pentru a reforma domeniul justiţie şi afaceri interne. Dacă pentru opinia publică fusese un necunoscut până în vara lui 2019, pentru o pleiadă de miniştri afiliaţi tututor partidelor, pentru grei ai serviciilor secrete, ai sistemului de securitate şi apărare, pentru unii rectori conectaţi la acest sistem nu era un necunoscut. Era un colaborator. Valoarea totală a proiectelor în care acesta a fost cooptat, încă din 2002, iar asta doar prin unul din cele două ONG-uri ale sale – Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, celălalt fiind Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României – depăşeşte 10 milioane de euro. A avut proiecte cu Mini­sterul Administraţiei şi Internelor, cu Direcţia Generală Anticorupţie, cu Ministerul Justiţiei, cu Ministerul Dezvoltării – unde a avut şase proiecte de peste 9.000.000 de euro sub mandatele a patru miniştri de culori politice diferite: Cristian Petrescu şi Sevill Shhaideh, Liviu Dragnea şi Eduard Hellvig -, cu Ministerul Educaţiei, cu Mi­nisterul Culturii. În plus, deşi e doar absolvent de liceu, a fost invitat să ţină prelegeri pe teme de apărare şi securitate naţională, pe anticorupţie şi integritate. A fost invitat să ţină prelegeri la Colegiul Naţional de Informaţii, aflat în subordinea Academiei Naţionale de Informaţii; era anul 2015 când instituţia era condusă de Niculae Iancu, membru al controversatei Academii de Știinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN) şi fost consilier al lui George Maior, în vremea în care acesta conducea SRI. La Colegiul Naţional de Afaceri Interne, al Academiei de Poliţie, a fost invitat timp de opt ani, din 2008 până în 2016.

O uşă deschisă a avut AID-ul lui Alexandru Cumpănaşu şi la Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative, instituţie condusă de Remus Pricopie, de câţiva ani preşedinte interimar al ASSN, unde îi ţine locul lui George Maior. Colaborarea lui Alexandru Cumpănaşu cu SNSPA a intrat, în toamna lui 2019, în atenţia DNA, pentru fraudă cu fonduri europene. Asta, după ce ieşise la iveală că, deşi nu are studii superioare, i-a fost oferit un post de expert în cadrul unui proiect cu fonduri europene derulat de SNSPA. Peste acest dosar, aflat la DNA Constanţa, s-a aşternut liniştea.

În 2015, Alexandru Cumpănaşu ieşea şi el pe piaţă cu o academie: Academia „Leaders 4 Romania”. La nivel însă de proiect derulat prin Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei. Adică, o şcoală de leadership destinat tinerilor pe care promitea să-i pregătească în domenii precum justiţie, diplomaţie, administraţie publică, politică şi să le asigure „întâlniri exclusiviste cu oameni care au făcut carieră în domeniu”. În ceea ce pompos numea Board of Supporters al acestei aca­demii îi regăsim, printre alţii, pe George Maior, Bogdan Aurescu, Vasile Dâncu, Remus Pricopie, Bogdan Licu.

În aceeaşi perioadă – în care era şi vicepreşedinte al Fundaţiei Colegiului Naţio­nal de Apărare – i se pregătea numirea la vârful Institutului de Relaţii Diplomatice. Pressone scria atunci că Alexandru Cumpănaşu ar fi fost vizat de conducerea ASSN să conducă acest institut care ar fi urmat să fie înfiinţat. După scandalurile de presă care au avut în centrul lor această instituţie, proiectul, luat în calcul în 2016, se pare că a murit. Sau, poate, e lăsat în aşteptare pentru vremuri mai favorabile ASSN. De care cineva are încă nevoie; proiectul legii de desfiinţare a acesteia este blocat în Parlament de peste trei ani.

Intrarea lui Alexandru Cumpănaşu în graţiile unor granzi ai serviciilor de informaţii, ai sistemului de securitate şi apărare naţională şi ascensiunea în această lume este interesantă. Cum a fost acceptat un om ale cărui studii se opresc la diploma de bacalaureat să intre în cercul de putere al serviciilor de informaţii şi al sistemului de apărare naţională, cu ce scop i-au fost deschise uşi în zona aceasta şi, mai ales, cum a reuşit să încheie contracte de milioane de euro cu instituţii ale statului, contracte la care ONG-uri de notorietate nici nu au visat? Oficial, mister. Ce a câştigat statul pompând milioane de euro în nişte proiecte despre care nu se ştie mai nimic şi care nu au lăsat nimic concret în urma lor? Nimic. Ce au câştigat cei care, cu propriile nume şi funcţii importante în statul român, i-au deschis lui Alexandru Cumpănaşu uşi spre aceste oportunităţi? În aparenţă, nimic. Dar poate vom afla într-o zi…

Spre deosebire de ancheta de la DNA Constanţa, despre care nu se mai ştie nimic de mai mult de un an, spre deosebire de dezinteresul vreunei instituţii de a ­verifica modul în care au fost atribuite şi derulate contractele de milioane de euro, cercetarea penală in rem care îl vizează acum pe „profu online” – adică investigarea unor ieşiri ale sale în decor pe Tik Tok, încadrate de procurori la incitare la ură şi discriminare faţă de profesori – poate va avea finalitate. Declaraţiile lui Alexandru Cumpănaşu în acest posibil viitor proces nu periclitează funcţia sau libertatea nimănui altcuiva.

(Text publicat în ,,Puterea a cincea”)

1 COMENTARIU

  1. Un lucru este vizibil pentru orice văzător, personajul este omul serghiciilor.
    Ce nu este vizibil este de ce serghiciile îl sacrifică acum! De la ce trebuie să ne distragă atenția?

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!