FOTO | Jurnalul care vorbeşte despre sfântul care dă identitate buzoienilor, lansat în faţa oficialităţilor de peste Prut

Vineri, 17 septembrie, la Biblioteca Judeţeană ,,Vasile Voiculescu” a avut loc lansarea cărţii „Jurnalul meu cu Sfântul Sava de la Buzău”, semnată Sava Bogasiu, pseudonimul literar al preotului Mihail Milea. Manifestarea a făcut parte din programul Zilelor Chişinăului la Buzău, eveniment organizat în perioada 16-18 septembrie de către Consiliul Judeţean Buzău şi Primăria Municipiului Chi­şinău. A participat o delegaţie de oficiali basarabeni – din care au făcut parte Diana Guba, pretorul Sectorului Botanica, şi Valentina Volontir, şeful Direcţiei Cultură -, alături de preşe­dintele Consiliului Jude­ţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, scriitori buzoieni, preşedintele Asociaţiei pentru Civilizaţie Ortodoxă (ASCIOR) Nicolae Muşat, şi directorul Bibliotecii Judeţene „Vasile Voiculescu”, Sorin Burlacu, în calitate de gazdă a evenimentului. De asemenea, alături de autorul jurnalului s-a aflat cu inima, de la distanţă, şi scriitorul Traian Cristea, care, din cauza unor probleme de sănătate, nu a putut ajunge la acti­vitate. Cu toate acestea, pasaje din recenzia făcută de Traian Cristea – acesta fiind singura recenzie făcută până acum cărţii părintelui Milea -, au fost citite de bibliotecarul Lidia Dinu, de la filiala de carte religioasă a Bibliotecii Judeţene „V. Voiculescu”.

A luat apoi cuvântul preotul Ştefan Tănasă, ucenic al părintelui Milea şi profesor la Liceul pentru Deficienţi de Vedere. Ţinând cont că în sală a fost prezentă şi delegaţia de la Chişinău, el a vorbit mai întâi despre podurile dintre noi şi cei de dincolo de Prut.

Despre poduri a vorbit şi părintele Mihail Milea, care le-a amintit pe cele de cultură, începând cu actele de înfiinţare a primei biblioteci româneşti din Basarabia. „În Basarabia s-au făcut multe lucruri; o bibliotecă de carte româ­nească, prima la Soroca, unde domnul Sorin Burlacu a avut un aport deosebit. Avocatul Sălcuţan, cel care a dat startul, a semnat actele de înfrăţire cu domnul Oproescu, care a fost tot bibliotecar-şef aici. Buzăul a sprijinit întotdeauna aceste legături de suflet, care se fac prin credinţă, de aceea Biserica are un rol foarte mare; podurile sunt şi prin cultură, care înseamnă ­bi­bliotecă, înseamnă şcoală, profesori. Noi avem în Munţii Buzăului campusul unde în fiecare an vin tineri din Republica Moldova”, a exemplificat părintele Mihail Milea câteva „poduri” durabile peste Prut.

El a vorbit şi despre faptul că ne unesc multe lucruri, a subliniat unitatea noastră în cultură, limbă şi spiritualitate şi le-a împăr­tăşit celor prezenţi dragos­tea lui pentru Basarabia pe care a căpătat-o din copilărie, din lecturi: „M-am îndrăgostit de Basarabia de mic copil, când citeam <Magazin istoric>. Atunci am aflat că noi, românii, mai avem o soră atât de frumoasă şi dragă, Basarabia, Republica Moldova de astăzi,  care a fost îndepăr­tată, ne-a fost luată şi care râvneşte şi ea să vină la patria mamă. De aceea, ne bucurăm că Buzăul s-a înfrăţit cu Chişinăul. Buzăul are legături de suflet cu Soroca şi cu multe alte judeţe din Republica Moldova şi graţie domnului Petre Emanoil care aleargă foarte mult pentru acest lucru şi în Republica Moldova e ca la noi acasă”.

Basarabia=acasă

Dragostea pentru Basa­rabia înseamnă pentru părintele Mihail Milea dragostea pentru oamenii ei şi a enumerat câteva personalităţi care se află în inima sa. Astfel, alături de regretatul scriitor Grigore Vieru, a amintit şi de doamna Ana Bejan, cetăţean de onoare al judeţului Buzău din noiembrie 2017, care nu a putut fi prezentă la lansare, dar care este „Ambasadoarea limbii române” şi care a contribuit foarte mult la dezvoltarea rela­ţiilor dintre judeţul Buzău şi raionul Soroca, cu care acesta este înfrăţit din 1992. „Astăzi suntem gră­măjoară, cum spunea adeseori poetul nostru de dincolo de Prut, Grigore Vieru, în această catedrală a culturii buzoiene, Biblioteca <Vasile Voiculescu>, pentru a ne întâlni faţă către faţă. Este sărbătoarea Învierii Limbii Române. Au înviat Limba Română, cultura, credinţa şi dragostea în Dumnezeu! Eu sunt foarte legat de Basarabia. Ea face parte din mine, este totul pentru mine!”, a spus preotul Mihail Milea.

Apoi, părintele s-a refe­rit la frumuseţea şi unicitatea „Jurnalului”, precizând că această carte, a 40-a semnată de el (cele mai multe sub pseudo­nimul Sava Bogasiu), poate fi citită oricând şi la orice vârstă. Se simte la fiecare rând al „Jurnalului” dra­gostea autorului pentru Sfântul Sava de la Buzău.

Un jurnal dedicat Sfântului Sava, la 1.650 de ani de la martiriul lui

Ce înseamnă Sfântul Sava pentru noi, buzoienii, pentru noi românii? Aceasta este de fapt întrebarea la care a răspuns preotul Mihail Milea în Jurnalul  său, unde a explicat şi cum au ajuns moaştele sfântului la o mănăstire ortodoxă din Serbia. „Sfântul Sava este cel care ne dă identitate. Câte oraşe şi câte judeţe din ţară se pot bucura de un astfel de sfânt, cum este Sfântul Sava, care a fost martirizat în anul 372? În documentul de martirizare, care se află la Biblioteca din Vatican, se menţionează pentru prima dată în istorie numele de Buzău. Înainte se spunea Museos. Alături de noi se află Petre Emanoil Neagu, preşedintele Consiliului Judeţean, care sprijină foarte mult promovarea acestui sfânt buzoian, dovadă că pe 14 septembrie, anul acesta, a fost prezent la inaugurarea unui monument în cinstea Sfântului Sava. Au trecut 1.650 de ani de la martiriul lui şi până acum nu a fost ridicat niciun monument. În aceste zile însă ne-am putut bucura noi, buzoienii, că avem un sfânt care ne dă identitate, ne spune cine suntem, de când suntem, ce  credinţă, ce obiceiuri şi ce tradiţii aveau strămoşii noştri din primele secole până astăzi”, a spus Milea.

Moaştele Sfântului Sava, în Serbia

Povestea periplului moaş­telor Sfântului Sava din ţinuturile Buzăului, după martirizare până la sosirea la mănăstirea din Serbia, a fost  relatată pe scurt de autorul „Jurnalului”: „Marea mea credinţă  este că vom trăi o mare sărbătoare naţională odată cu aducerea moaştelor Sfântului Sava în România. La ora actuală se află în Serbia. În secolul IV, Sfântul Vasile, mare ierarh, care a înfiinţat multe spitale în Turcia, în Capadocia, a cerut moaştele acestui Sfânt Sava de la Buzău, însoţite de document. Au stat acolo până la 1204, când la cruciada a IV-a, cruciaţii au luat sute de racle ale sfinţilor, care au fost puse ulterior prin cripte ale unor biserici. Şi Sfântul Sava a fost furat şi dus la Genova, într-o biserică, şi a rămas acolo până în 2015. În acel an, un călugăr din Serbia, de la mănăstirea Leşe, Iovan, după ce a restaurat biserica, mănăs­tirea dorea să obţină moaş­te ale unui sfânt. Şi avea un prieten care, la rândul lui, avea alt prieten la Vatican, secretarul papei. Şi i s-a adus la cunoştinţă că este o biserică cu trei sfinţi, iar sârbul i-a cerut pe toţi trei. Între ei era şi Sfântul Sava. Mănăstirea Lesje este pe Valea Timocului, la 200 km de Porţile de Fier. Ei îl preţuiesc foarte mult pe Sfântul Sava. Nu l-ar da pentru nimic în lume. Le-am spus că  o să vină Sfântul acasă fără nicio aprobare, pentru că Sfântul este al nostru şi ne uneşte pe toţi, ne întăreşte şi este foarte rugător înaintea lui Dumnezeu”, a spus părintele Mihail Milea.

Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu,  a luat cel din urmă cuvântul pentru a sublinia ce reprezintă omul Mihail Milea, dincolo de scrierile sale. El l-a comparat cu dascălul „Tran­dafir” din cărţile de lite­ratură, pentru că părintele luminează şi minţile elevilor săi la Seminarul Teologic Buzău. Cu privire la scrie­rea sa şi la credinţa sa faţă de Sfântul Sava, pe care îl aşteaptă acasă, preşedintele Consiliului Judeţean a spus că îşi doreşte ca aceste dorinţe să se îndeplinească. „Sunt bucuros că noi toţi avem şansa că Dumnezeu ne-a lăsat un asemenea om, un adevărat părinte, un adevărat preot, tată, un adevărat dascăl. Lumea se întreabă unde o fi domnul Trandafir. Ia uitaţi-l pe domnul Trandafir! Părintele lasă urme: lasă cărţi, lasă jurnale. Este un om care ne dă speranţă, ne face să credem în viitor, care, cu mare blândeţe, <ne atinge> să ne aducă aminte că mai uităm câteodată cine am fost, cine suntem, ca să nu cumva să ne greşim calea. Spunea că îi este dor de Basarabia. Nici nu ştiţi când poate să apară  şi cât de tare se bucură basa­rabenii din satele frumoase şi pitoreşti, cu familia tradiţio­nală, când părintele vine şi cu duhul blândeţii bate în geam. Să dea Dumnezeu ca tot ce este în sufletul dumneavoastră, tot ce credeţi, ca bunătatea dumneavoastră să se reverse peste noi toţi şi ce aveţi în lumina minţii să se înfăptuiască”, a spus preşe­­dintele Consiliului Jude­ţean, Petre Emanoil Neagu.