Cultură

FOTO – VIDEO / Ia românească, prin obiectivul foto al Andreei Tisloveanu

O prezentare inedită a iei românești, sub forma unei expoziții de fotografie, un adevărat omagiu adus frumuseții portului popular românesc, se află la Galeriile de Artă. Ea aparține Andreei Tisloveanu, care a reușit să redea prin imagine, la nivel de artă, o părticică din povestea magică a iei din județul Buzău. I-au fost alături în acest proiect câteva colaboratoare ale Centrului Județean de Cultură și Artă Buzău care au fost imortalizate de Andreea îmbrăcate împă­rătește, așa cum spune Gri­go­re Leșe: „Când ești în ie, într-o cămașă țărănească și îmbrăcat din cap până-n picioare, ești ca și un împărat. Ai o ținută imperială”.

Andreea a avut-o de partea ei în acest proiect și pe Nicoleta Ungureanu, președintele Asociației Meș­terilor Populari și Artiștilor din Buzău, care a convins-o pe fiica ei, Ilinca, să îmbrace o ie autentică, veche, din colecția Amelia Papazissu, cu care să fie fotografiată pentru expoziție. De altfel, la Galeriile de Artă, pe lângă expoziția de fotografie, se află și o expoziție de ii amenajată, în mare parte, cu exponate aparținând co­lecției Amelia Papazissu, care poate fi admirată până pe 31 iulie. Au mai fost imortalizate de Andreea în fotografii, purtând ie, creatoarea de artă  Amelia Papazissu („Tezaur uman viu” UNESCO – 2013), Alina Ignătescu și Aurelia Lazăr (cadre didactice la Școala din Merei), Diana Ștefănescu, Daniela Matache, Filofteia Drăghici (interprete de muzică populară) și Maria Burlacu, studentă la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”.

Un album cu creatorii de artă populară buzoieni, cât o carte de vizită

Expoziția de ie, fie că este vorba despre cea surprinsă în fotografie, fie că este vorba despre cea de cămăși, cusute de creatoare populare din județ, face parte dintr-un concept al Centrului Județean de Cultură și Artă Buzău, care inițiază, implementează și coordonează proiecte în domeniul culturii tradiționale privind conservarea, transmiterea și valorificarea faptelor de cultură populară. În acest concept, fotografia are un rol important, pentru că ea este păstrătoare de istorie și, în același timp, poate juca un rol util în cercetarea socială și antropologia socială atât ca surse de informații, cât și ca obiecte de studiu.

„Putem să spunem poveștile meșterilor și artiștilor plastici, ale creatorilor de artă tradițională, care au venit de-a lungul anilor către Centrului Județean de Cultură și Artă Buzău  și prin fotografie. Eu, când am ve­nit aici (n.r., la Centrul Jude­țean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Buzău), având fotografii cu evenimente anterioare, m-am putut ghida pentru a observa mai bine istoria acestei instituții, dar și a oamenilor care au lăsat ceva în urmă”, mărtu­risește Andreea Tislo­veanu. La rândul ei, doreș­te „să consemneze” mai departe, prin fotografie, în­tâlnirile continuatorilor de tradiție și de artă populară cu instituția buzoiană de cultură și artă, care, în ultimii ani, a realizat o importantă diversificare, ce permite oferirea unei game largi de evenimente și manifestări culturale, expoziții, spectacole folclorice – mai puțin în perioada de pandemie -, cercetări în teren, târguri ale creatorilor populari, expoziții, programe educaționale, ateliere de țesut, pictură, sculptură etc., toate proiectele implicând numeroși artiști populari și o întreagă suflare din mediul sătesc.

„Avem multe proiecte. Unul dintre ele, pe cale să se realizeze, este un album, la care lucrez împreună cu doamna profesoară Nina Stamate , consultant artistic la Centrului Județean de Cultură și Artă Buzău. Albumul va cu­prinde toți colaboratorii Centrului Județean de Cultură și Artă, de la cântăreți până la meșterii populari, și va fi o adevărată carte de vizită pentru instituție. El va vorbi prin oameni despre moștenirea culturală, o sursă însemnată de evoluție atât la nivel regional, cât și local, fiind esențial pentru identitatea culturală re­prezentată prin valori, obiceiuri, îndeletniciri, cre­dințe și simboluri împăr­tășite de comunitate. De aici mi-a venit ideea fotografiilor din expoziția dedicată iei, o piesă importantă în portul popular. Fotografia este o formă de comunicare și artă pe care o folosim”, spune Andreea Tisloveanu.

Atelierele, un dialog permanent cu meșterii populari

Fiecare artist popular care trece pe la Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău lasă în urma sa o învățătură, un sentiment, o părticică din sufletul său, o adevărată amprentă culturală. Andreea a imortali­zat în imagini toate aceste treceri, care constituie o arhivă importantă pentru istoria tradițiilor din ju­dețul Buzău și a oamenilor care au contribuit la perpetuarea acesteia.

„Am învățat să realizez fotografii înainte de a veni la Centru. Am adaptat cunoștințele mele, ca să pun în valoare Galeriile, expozițiile și oamenii. În general, meșterii din mediul rural care ajung la noi nu știu  să se promoveze. Noi îi ajutăm să își pună în valoare munca, să se facă cunoscuți ei și obiectele de artă tradițională pe care le realizează așa cum au învățat de la bătrânii lor, menținând astfel vie identitatea româ­nească prin conservarea moștenirilor culturale. Cu meșterii din Asociația Meșterilor Populari avem cele mai multe activități. Ne dorim să-i promovăm și să-i ajutăm să-și expună lucrările. Preocuparea noastră este să promovăm, în special, artiștii locali, pe domenii de activitate, începând de la pictură și fotografie, la confecționare de obiecte tradiționale, obiecte vestimentare tradiționale etc. Avem o colaborare foarte bună și cu colecționarii de obiecte tradiționale. Unii dintre ei vin în timpul săptămânii la Galeriile de Artă,  pentru că aici se desfășoară ateliere de pictură, sculptură și țesătură. Avem expoziții temporare și vrem să organizăm la etajul Galeriilor și expoziții  permanente cu artă tradițională. Ne dorim să diversificăm atelierele, pentru că sunt foarte mulți meșteri cu dorința de a păstra și a transmite mai departe reguli și obiceiuri din moși-strămoși către generațiile tinere. Sunt și foarte mulți profesori care vin să învețe la ateliere despre tradiții. Ei au transmis această pasiune și în școli, fapt pentru care, înainte de pandemie, am avut mulți vizitatori și din rândul  elevilor”, povestește Andreea Tisloveanu.

Tradiția începe de acasă

Primele noțiuni despre țesături le-a obținut înainte să ajungă la liceu, de la mama sa, care se pricepea la croitorie și care a învățat-o să realizeze tipare pentru haine. Apoi, a terminat Liceul „Meserii și Servicii” cu specializarea tehnician în industria textilă. Cunoș­tințele  pe care le-a acumulat în liceu despre țesă­turi, materiale, fire, tehno­logia de fabricație a țesă­turilor de la fir la produsul final, tipare, se legau foarte bine cu activitatea sa din prezent. A absolvit apoi Facultatea de Drept și Administrație Publică, iar acum Andreea Tisloveanu  dorește să continue studiile cu un master în domeniul etnografiei, pentru că, spune ea, vrea să facă cercetare pentru a scoate la lumină cât mai multe resurse ale tradiției buzoiene. „Sunt mulți meș­teri populari care nu au fost descoperiți. Ei se deplasează rar către oraș din cauza animalelor pe care le au de crescut și a treburilor zilnice din gospodării care-i țin departe de oraș, mare parte dintre deținătorii de tradiții fiind persoane în vârstă. De la fiecare avem de învățat. De la doamna Amelia Papazissu, cea care a salvat de la dispariție unul dintre meșteșugurile tradiționale de pe Valea Slănicului, printr-un stil propriu de abordare a țesăturilor în păr de capră, am învățat multe lucruri datorită expozițiilor pe care le-a avut aici și a cursurilor pe care le ține. De la pictori am învățat combinația culorilor, de la sculptori ce înseamnă dalta și ce lemn folosesc pentru creațiile lor, detalii și lucruri pe care, dincolo de interesul profesional, uneori le folo­sesc  și acasă și le transmit mai departe cunoscuților, prietenilor, familiei”, mărtu­risește Andreea Tisloveanu.

Galeriile de Artă, fără vernisaj în pandemie, dar cu vizitatori

„De când a început pandemia, nu am mai avut vernisaj. Altădată sala devenea neîncăpătoare, pentru că aveam în des­chiderea vernisajelor câte un miniconcert ori grupuri de copii dansatori de la Școala Populară, câte un spectacol în ton cu expoziția vernisată. Expozițiile fără vernisaj nu au diminuat însă cu nimic apetitul creator al meșterilor populari. Nici vizitatorii nu au rămas mai prejos. Ei  au rămas fideli. Chiar dacă nu au venit la vernisaje, au venit pe rând; am avut și delegații din alte țări, din alte localități. La prima xpoziție etnografică de pe Valea Slănicului, care a avut loc în acest an, am avut  vizitatori de la Ploiești și chiar din Republica Moldova”, spune Andreea Tisloveanu.

Articole similare