Biblioteca Județeană „V. Voiculescu” a găzduit joi, 12 mai, întâlnirea dintre reprezentanții Editurii Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) și bibliotecari din județul Buzău.
La eveniment au participat președintele AGIR, Mihai Mihăiță, redactorul-șef al Editurii AGIR, Dan Bogdan, președintele onorific al AGIR Buzău, Vasile Moraru (primar al municipiului Buzău în perioada 1990-1992 și fost director al ISPS Buzău, devenită ulterior DUCTIL) și președintele AGIR Buzău, Ștefan Constantin Petriceanu. Întâlnirea a fost un bun prilej pentru a rememora istoria acestei asociații de importanță națională, dar și de a se aduce în discuție partea editorială și activitățile organizației care ies din sfera tehnicului, cum ar fi concertele de la Ateneu și din alte locații pe care le susține orchestra simfonică a inginerilor „Petru Ghenghea”, după cum a menționat președintele Asociației Generale a Inginerilor din România. „Inginerul poate fi orice, dar invers nu; și preot și mitropolit și cântăreț de operă și director de operă; eu am avut coleg care a fost directorul Operei din București, tenor; avem și alte preocupări. Avem cercuri de epigrame, cercuri de literatură teatru și poezie, avem o orchestră simfonică proprie, de 66 de ani. Dăm cel puțin două concerte pe an la Ateneul Român, restul prin alte locații”, a spus președintele AGIR, Mihai Mihăiță, despre care președintele onorific al AGIR filiala Buzău, Vasile Moraru a dezvăluit celor prezenți că începutul activității sale profesionale se află la Buzău. „Începutul activității profesionale a fost la Buzău, în domeniul căilor ferate. Ne-am bucurat de vizita dânsului aici, la Buzău, după multă vreme. Cred că nu va uita niciodată că a împlinit 90 de ani, aici la Buzău (n.r. în 2020). Eu îi urez viață lungă, dânsului i se datorește recuperarea întregului patrimoniu al Asociației inginerilor din România; și-a dedicat după Revoluție întreaga activitate pentru treaba asta și de aceea existăm și azi de aceea și astăzi încă mai suntem o voce în peisajul acesta”, a spus Vasile Moraru.
O asociație „cu rădăcinile” la Buzău
Prof. Mihăiță Mihai, președintele AGIR, a împărtășit celor prezenți istoria organizației al cărei președinte este, făcând referire și la ceea ce înseamnă legăturile sale cu Buzăul. El a rememorat pentru cei prezenți faptul că AGIR a pornit de la Societatea Politehnica, cea dintâi asociație profesională durabilă a inginerilor, constituită în 1881, în prezența Regelui Carol I, cu ocazia inaugurării căii ferate Buzău-Mărășești, prima cale ferată din România proiectată și executată de ingineri români. „Vin cu drag în Buzău întotdeauna pentru că aici mi-am început carierea de inginer. De Buzău este legată și existența Asociației Generale a Inginerilor din România, pentru că la construirea căii ferate Buzău – Mărășești, prima cale ferată construită de ingineri români cu caracteristici tehnice mai performante decât le făceau străinii înainte și la prețuri pe jumătate, s-a luat decizia ca inginerii care au făcut această cale ferată să formeze o asociație a inginerilor; ea se numea Societatea Politehnica. Hotărârea acesta s-a luat în clădirea unde era recepția de dare în funcțiune, în prezența regelui Carol I, în magazia de mărfuri din Focșani”.
Scopul acestei asociații era, spune președintele AGIR, de a reface România după război. Cele doua asociații și-au desfășurat activitatea în paralel până în 1949, când au fuzionat sub denumirea de Asociația Științifică a Tehnicienilor. Aceasta din urmă a purtat, consecutiv, mai multe nume: Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor între anii 1951-1962 și Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor până în decembrie 1989.
„Inginerii ofițeri din primul război mondial au luat inițiativa să facă o asociație mai largă în care să se ocupe de refacerea țării după război. Astfel a luat ființă Asociația Generală a Inginerilor din România, care o perioadă a mers în paralel cu societatea Politehnica și apoi a rămas Asociația Generală a Inginerilor din România, care, în timpul comuniștilor, a fost desființată și a luat naștere un consiliu național al tehnicienilor și inginerilor”. În `89, Asociația a fost reînființată, iar Mihai Mihăiță a luptat pentru recuperarea ei. „Am reînființat Asociația Generală a Inginerilor din România și am recuperat patrimoniul: avem o clădire monument istoric pe calea Victoriei făcută de ingineri cu bani proprii; arhitectul care a făcut această clădire este Petre Antonescu, cel de la Râmnicu Sărat . Această clădire era făcută de Societatea Politehnica. În același timp, AGIR când lucra alături de Societatea Politehnica a mai făcut o clădire în Piața Romană. Cea de pe Calea Victoriei a fost realizată în 1922-1923, și cea de la Piața Romană în 1940. Noi le-am recuperat”, a precizat Mihai Mihăiță. El a mai explicat faptul că în paralel cu AGIR există Academia de Științe Tehnice, care s-a înființat după `89, și că în prezent le reprezintă pe amândouă.
AGIR deține singura editură tehnică din țară
AGIR singura editură de carte tehnică din țară. Editura AGIR este urmașa Editurii Tehnice, iar după anul 1989 a publicat peste 1.000 de titluri, redevenind principala editură din România care promovează lucrări din domeniul ingineriei și știinţelor tehnice. „În `98 am reluat ca și patrimoniu editura; existăm din 1998 în cadrul AGIR și de atunci am publicat 1000 de titluri și 1600 de autori. (…) Nu o ducem strălucit pentru că nu se prea mai citesc cărți acum, iar dacă înainte se publicau cu miile de exemplare, acum cu sutele și cartea tehnică se citește mai greu. (…) Noi publicăm aceste 1000 de titluri pe diferite colecții. Spre exemplu, avem «Repere istorice», «Personalități ale științei și tehnicii», «Oameni și locuri», «Pagini din istoria dezvoltării industriei române», sau comemorări, studii și cercetări, sau serii cum ar fi «Ingineria mecanică», «Ingineria construcțiilor» etc., pe domenii. Avem o librărie proprie, care funcționează la Piața Romană, la parterul clădirii; mai publicăm și reviste cum ar fi Revista de comunicații, Revista de textile etc.”, a spus președintele AGIR.
Editura aceasta, a mai povestit prof. Mihai Mihăiță, a început în 1919 cu buletinul AGIR, o publicație periodică în care se publicau articole ale membrilor și care priveau problemele tehnice cu care se confrunta țara la vremea respectivă.
„În perioada interbelică au început să se publice cărți care interesau inginerii, în special tratate. Spre exemplu, s-au tradus «Manualul inginerului din Germania HUTTE»; era cartea de bază a inginerului, apoi mai multe volume «Manualul inginerului chimist», «Manualul inginerului de geologie», dar și «Lexiconul tehnic român», 19 volume. În 1950 Editura AGIR s-a desființat și a devenit Editura Tehnică, care a preluat toate cărțile tehnice”. El a enumerat și câteva dintre personalitățile buzoiene care au colaborat la această editură. „La editura AGIR au colaborat mulți, cum ar fi Constantin Budeanu, Mihail Manoilescu, care este inginer și buzoian, ca și Budeanu, Aurel Perșu, inventatorul formei aerodinamice a automobilului”, a exemplificat Mihail Mihai.
Club de bridge în colaborare cu Biblioteca Județeană
Vasile Moraru a dezvăluit, în cadrul acestei întâlniri, derularea unui nou proiect al AGIR alături de Biblioteca Județeană, și anume înființarea unui club de bridge pentru maturi și tineri considerând că „Bridge-ul este un joc intelectual, elitist, care trebuie să se joace în alte medii decât în Crâng, în zona de jucat table”.
Și președintele AGIR Buzău, Ștefan Constantin Petriceanu, a lansat propunerea unui parteneriat cu bibliotecile comunale de pe raza județului Buzău. Acesta a spus: „mă gândesc să mergem cu cartea «Istoria ingineriei» prin bibliotecile comunale să le spunem celor mici, pe înțelesul lor, povestea ingineriei. Vrem să îi motivăm și să le explicăm de ce este importantă ingineria și tehnologia”.
