FOTO | Cum sprijină Puzzle Buzău familiile care au copii cu autism

Multe dintre familiile de buzoieni în care copilul a fost diagnosticat cu autism –  cărora   nu li se dădea până anul trecut nicio speranță în ceea ce privește recuperarea și integrarea socială a copiilor lor – au de acum un sprijin important în echipa „Puzzle Buzău”, care și-a deschis un sediu în municipiul Buzău, pe Strada Plevnei la nr. 7, cu un program de lucru stabilit între orele 9.00 și 18.30.

Specialiștii de aici vin în sprijinul copiilor cu TSA/ întârzieri în dezvoltare, spune Claudia Chiș, terapeutul care coordonează activitatea Puzzle Buzău, o asociație care sprijină familiile cu copii care întâmpină dificultăți  catalogate ca făcând parte din grupa Tulburări din Spectrul Autismului (TSA) –  primele indicii ale unei tulburări fiind  faptul că nu își caută mama cu privirea, nu se uită după obiectele care se mișcă, nu arată cu degetul, nu răspunde cu zâmbet la zâmbet, nu gângurește, nu răspunde la sunetele scoase de adulți, nu reacționează la expresiile faciale ale celor din jur, nu râde și nu-și manifestă bucuria, nu rostește niciun cuvânt – sub forma de terapie prin arte combinate: pictură, meloterapie, teatru de păpuși/ umbre,  realizarea de grupuri suport/ consiliere pentru părinți, grupuri de socializare pentru copii, după ce este efectuată evaluarea inițială și apoi  prin evaluări periodice ale copiilor și prin Analiză Comportamentală Aplicată (ABA).

Autismul este o tulburare de origine neurobiologică ce afectează copilul până la vârstă de 3 ani, fiind considerată drept una dintre cele mai frecvente tulburări ale co­pilăriei, mai frecventă decât cancerul, diabetul și sindromul Down, iar statisticile reflectă această situație, indicând faptul că 1 din 68 de copii suferă de autism, iar datele înregistrate în ultimii ani în România indică o creștere continuă a numărului acestora.

Coordonatorul Puzzle  Buzău spune că preocuparea echipei pe care o conduce este aceea de a veni în sprijinul familiilor care se confruntă cu această problemă în sensul încurajării lor de a se prezenta cu copilul la un specialist cât mai repede cu putință de la stabilirea diagnosticului, intervenția timpurie fiind cheia obținerii unor rezultate optime pentru copiii cu autism, a  explicat, într-un interviu pentru cititorii ziarului OPINIA, buzoianca Claudia Chiș, absol­ventă a secției de Psihopedagogie specială a Facultății de Psihologie și Științele Educației București, absolventă de master în Terapie logopedică în procesele de comunicare și de Master ABA la Florida Institute of Tehnology.

Cine este Puzzle Buzău?

Claudia Chiș: Suntem o asociație cu o experiență de peste 10 ani, pentru că prove­nim din Asociația Puzzle România, iar numele pe care ni l-am făcut noi în București a fost prin  implicare și seriozitate.

Anul acesta se împlinesc 11 ani de când lucrez cu minți <de pitici>, mă pregătesc și pliez  activitatea pe nevoile și abilitățile fiecăruia.  Trei din cei 11 ani de experiență ai mei au fost la Londra, restul în București. În prezent, coordonez activitatea centrului Puzzle Buzău, sunt terapeut acreditat internațional RBT și în curs de acreditare internațional BCBA (analist comportamental). Avem o echipă mică, dar colegii mei sunt dedicați și pregătiți,  și sunt în training la cursul RBT. Asigurăm confidențialitate. Avem fișe pentru fiecare beneficiar în parte, pe care le completăm zilnic. Acest dosar care există la noi îi este pus la dispoziție părintelui oricând dorește. Părintele îl poate lua în orice moment. Noi lucrăm pe partea de etică și ­res­pectăm cu strictețe pentru că noi ținem cont de standarde internaționale.

Ce se întâmplă la întâlnirea specialistului cu copilul?

Claudia Chiș: Avem copilași care vin la terapie în ședințe de câte două ore. În cele două ore, începem întotdeauna cu o evaluare a copilului, evaluarea tuturor ariilor de dezvoltare și vedem care este nivelul copilului, pentru a afla de unde trebuie să pornim. Pe baza acestei evaluări realizez un plan de intervenție în care sunt trecute toate etapele de intervenție pentru a ne atinge scopul principal, care înseamnă îmbunătățirea semnificativă a vieții copilului, indiferent ce înseamnă asta pentru fiecare copil în parte, terapia fiind personalizată pentru fiecare caz în parte. În aceste două ore punem în practică metode din analiza comportamentală aplicată, adică dacă problema este limbajul copilului și acesta nu cere nici măcar apă, nu cere  mâncare, nu cere la toaletă, nu cere ce-i trebuie, atunci noi îl învățăm verbal să ceară și dacă nu se poate verbal, prin alte mijloace.  Dacă instrucțiile sunt problema și copilul nu îndeplinește sarcini, intervenim acolo cu pași succesivi prin metode clar definite.

Ce vârste au copiii cu care lucrați?

Claudia Chiș: Copiii au vârsta de la 1,5-2 ani – vârsta de la care de obicei se desco­peră autismul sau întârzierile în general în dezvoltare-, până în 8 ani. Cu cât este făcută la vârste timpurii, cu atât mai bună este intervenția, cu atât mai bine răspunde și copilul, este stimulat și efectele vor fi cât mai rapide. Pe măsură ce se înaintează în vârstă se pierd din achiziții și copilul cu atât mai mult vine cu probleme de comportament, cu alte lucruri din exterior care sunt mai greu de înlăturat și de gestionat. Noi intervenim și pe probleme de comportament, avem o abordare globală, încercăm să ajutăm copilul din toate punctele de vedere, nu doar din punct de vedere cognitiv.

De cine depinde progresul copilului?

Claudia Chiș: Progresele copiilor  cu care părinții au ve­nit la terapie imediat după seminarul pe care l-am avut în septembrie se văd acum cu ochiul liber. Sunt și dosarele care ne stau mărturie cu tot ce am lucrat până acum, dar se vede progresul în funcție de potențialul copilului, de implicarea părinților, de mediul în care crește pentru că noi nu suntem singurul factor. Noi încercăm maximul posibil și poate în câțiva ani vor fi  deja recuperați și va fi foarte bine.

La noi cheia este că se lucrează intensiv cu copiii, suntem trei terapeuți și punem accent pe calitate. Ședința se desfășoară timp de două ore cât mai multe zile pe săptă­mână. Ne pliem pe nevoia copilului. Dacă copilul este mai energic și vrea să se joace în piscina cu bile, ne jucăm acolo și învățăm acolo ce se poate învăța, culorile, formele bilelor, putem învăța în medii foarte multe. Dacă este un copil căruia îi place să coloreze, de asemenea, exersăm mai mult și ne folosim de această pasiune a lui tocmai ca să îl ajutăm să învețe și alte lucruri. Ne folosim de ceea ce-i place să facă și de relația noastră cu el. Aceasta este cheia pentru că cei mai mulți folosesc un șablon pentru toți copiii și se așteaptă ca aceștia să reacționeze.

Sunteți și prietenii acestor copii, nu numai terapeuți. Cum îi ajutați când ajung la școală?

Claudia Chiș: Din păcate, e adevărat că acești copii nu sunt foarte bine integrați. De aceasta încercăm să facem tot posibilul să aibă și ei acces și în grădinițe, și în școli. Noi intervenim și aici. Ajutăm  și cadrele didactice care nu știu ce este cu copilul și cum să-l abordeze, cum să-l integreze, nu au metodă. Oferim și consultanță în școli și în grădinițe pentru beneficiarii noștri.  Scopul nostru este ca acel copil să se poată descurca singur în viață, în mediul social.

Noi facem tranziția și pentru acasă. Le dăm părinților rapoarte la două săptămâni cu tot ceea ce am lucrat aici ca să poată exersa acasă, le oferim suport și training pentru a înțelege ceea ce facem aici să facă și ei la fel. Le trimitem zilnic filmulețe, poze, cu ce se întâmplă la noi. Transparența este maximă pentru a face această trecere către mediul familial.

Care este cea mai mare satisfacție a unui terapeut?

Claudia Chiș: Pentru un copil căruia îi este greu să se apropie, cea mai mare satisfacție este să vină să te îmbrățișeze, să se apropie de tine. Nu există cuvinte care să descrie acest sentiment. Să știi că l-ai luat de la zero, că nu putea cere nimic, că nu făcea contact vizual și după câteva luni încep să se vadă progresele. Știi atunci că nu ai muncit degeaba. Ne place să vedem fiecare mic progres la fiecare copil cu care lucrăm.