Cultură

FOTO | Buzoienii, încurajați „să intre” în povestea școlii de olărit de la Aluniș

Președintele Aluniș Art Center Buzău, Iulia Sârbu, a scris buzoienilor pe rețelele de socializare un mesaj prin care îi roagă să se alăture demersului pe care îl face zilele acestea de a înființa o școală de olărit la Colți. Este vorba despre unul dintre proiectele alese de Fundația Comunitară Buzău pentru un eveniment online de strângere de fonduri.

„Dragi buzoieni de pretutindeni,

Noi, ăștia rămași acasă (sau întorși, cum e cazul meu, după două generații), câțiva, avem nevoie de sprijinul vostru! Încercăm să schimbăm lucrurile un pic în bine. Fundația Comunitară Buzău a ales trei proiecte derulate de ONG-uri buzoiene, fiecare cu impact în comunitatea sa, pentru un eveniment online de strângere de fonduri. Centrul de Artă Aluniș participă la acest proiect cu <Școala de olărit de la Aluniș>, un proiect ambițios prin care încercăm să reînnodăm tradiția olăritului în Buzău, acum stinsă, într-un mod creativ și sustenabil. Participarea la eveniment este gratuită, o poți face de acasă, din fotoliul tău, oriunde ar fi acesta, în lume. Te poți înscrie aici: https://fundatiacomunitarabuzau.ro/…/cercul-de-donatori.

Ne poți ajuta cu un simplu share, poate unul din prietenii tăi va dori să participe! Se poate dona pentru acest proiect aici, începând chiar de acum: https://fundatiacomunitarabuzau.ro/…/scoala-de-olarit…”, este mesajul președintelui Asociației Aluniș Art Center.

Aluniș Art Center este o asociație non-profit ­de­dicată revigorării tradițiilor și promovării zonei Munți­lor Buzău prin evenimente culturale și de artă. Aici au loc expoziții de pictură, sculptură, tabere de artă și cursuri creative, concerte de muzică tradițională și de folk.

Iulia Sârbu și-a propus realizarea școlii de olărit din mai multe conside­rente. Pe de o parte, pentru că este o zonă propice pentru dezvoltarea unui astfel de meșteșug, iar pe de altă parte pentru că astfel se poate reînvia o tradiție pierdută din zona de munte a județului, existentă cu mulți ani în urmă la Mânză­lești și la Olari. Nu în ultimul rând, de succesul acestui proiect ar putea depinde și renașterea unei comunități aproape dispă­rute, care mai numără circa 50 de locuitori, cei tineri plecând, pe rând, în alte localități, în căutare de locuri de muncă. Școala de olărit este, din acest punct de vedere, un bun moment pentru crearea unor locuri de muncă și, în același timp, pentru impulsionarea ­tu­rismului în zonă. Rezidenții care ar urma să ajungă în această vară să lucreze cu buzoienii în școala de olărit sunt absolvenți ai Universității de Arte. „Sunt absolvenți ai Universității de Arte din București, dar care lucrează în ceramică. Este un val printre artiștii pluridisciplinari care lucrează textile, gravură, pictură; ceramica a prins foarte mult. Este vorba despre Smaranda Isar, de origine din Pătârlagele, Victor Costache, un artist foarte bun în ceramică și care lucrează numai în lut, și de Cristina Iacob”, mai spune Iulia Sârbu.

Se reînvie o tradiție din zona de munte a Buzăului

„Revigorăm o tradiție, un meșteșug dispărut din județul Buzău, respectiv arta olăritului. Ne-am propus să o facem într-un mod sustenabil și în același timp inovator. Pe lângă tradiție, încercăm să aducem în comunitate oameni noi, turiști, vizitatori, pentru că vom organiza acolo workshopuri și tabere de ceramică. De asemenea, ne-am propus să calificăm profesional o persoană din zonă, care să fie angajată permanent. Planul se bazea­ză pe o colaborare cu numero­și artiști plastici români specializați în ceramică, care urmează să vină la Colți, în școala de olărit, în regim de rezident. Oferim artiștilor cazare și masă, iar aceștia, timp de o lună, vor lucra în atelier. Acordul cu noi va fi ca ei să ofere cursuri gratuite, workshopuri gratuite doritorilor și să califice profesional persoana pe care o vom angaja. În plus, parte din ceramica produsă în atelierul de olărit va fi integrată în circuitul comercial la Centrul de Artă Aluniș și în alte puncte de vânzare; cu alte cuvinte, nu vom lucra numai de dragul de a produce ceva ceramică, ci ne vom asigura că va ajunge într-un lanț de vânzare, care să ofere finanțare și sustenabilitate proiectului, astfel încât să ne putem autofinanța aceste rezidențe. Dacă noi avem banii pentru acest proiect, pot să spun că în patru luni ar trebui să devină funcțional”, explică Iulia Sârbu.

Pentru a deschide școala de olărit conform proiectului, Iulia spune că ar fi necesar să obțină sponsorizări și donații în valoare de minim 30.000 de euro. „Încercăm să strângem 10.000 de euro pentru echiparea și dotarea atelierului de olărit. Cuptorul de olărit este foarte scump; un cuptor profesionist performant pentru olărit costă undeva peste 5.000 de euro. De asemenea, sunt necesari alți 20.000 de euro pentru renovarea școlii de olărit, care acum este de fapt o casă veche. Chiar ieri au fost niște constructori acolo și mi-au făcut o estimare pentru această casă pe care o restaurăm, o renovăm cu metode tradițio­nale, astfel încât să arate ca o casă de la Muzeul Satului, cu pridvor de lemn, cu atelier din lemn cu foarte multe elemente sau de stil buzoiene; din păcate, necesită ­re­novări extinse pe care le estimăm în jur de 20.000 de euro”, mai spune președintele Aluniș Art Center.

Și ajutorul în materiale este binevenit

În situația în care susținerea nu va fi pe măsura așteptărilor de la bun început, inițiatorii proiectului au și un plan de rezervă, în care se specifică realizarea lui în mai multe etape. „Suma nu este mare, dar dat fiind restricțiile bugetare din ultima vreme, avem și planul B, adică dacă reușim să utilăm doar atelierul de olărit, urmează ca această clădire de rezidență, casa în care ar trebui să locuiască artiștii și să fie atelierul propriu-zis, să o renovăm pe parcurs. Noi acceptăm donații și în materii prime. Și am primit în sensul acesta vopsea; cineva ne-a donat un metru cub de cherestea; nu facem mofturi. Primim donații și în muncă, adică dacă o firmă de construcții se oferă să refacă băile, noi suntem foarte recunos­cători. Am avut cu cineva o discuție care a promis sponsorizarea cu echipamente, lucru care nu s-a întâmplat încă”, explică Iulia Sârbu.

Cercul de donatori face parte din rețeaua națională TFN România, o inițiativă adusă în Buzău de Fundația Comunitară Buzău, pentru localnici care iubesc comunitatea buzoiană și cred în schimbările aduse de implicarea socială a fiecăruia.

Articole similare

error: Continut protejat!!