Mai mult lapte a fost importat în luna august a acestui an decât în aceeași lună din 2020, arată analiza publicată de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în luna august 2021, România a importat 9.855 de tone de lapte brut, cu 35,1 la sută mai mult față de luna iulie și cu 27,6 la sută mai mult decât luna august a anului trecut. A scăzut și cantitatea de lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare, cu 8,8 la sută mai puțin față de luna iulie a acestui an și cu 3,5 la sută față de august 2020. Dacă în luna iulie s-au colectat 104.863 de tone de lapte, luna august a înregistrat o valoare mai mică, de 95.660 de tone, cu 9.203 tone mai puțin. În schimb, cantitatea de lapte importată în luna august de către unitățile procesatoare a crescut cu 2.569 de tone față de luna precedentă.
„De asemenea, producția de brânzeturi a scăzut cu 351 tone (-4,0 la sută) și producția laptelui acidulat – iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare – a scăzut cu 465 tone (-2,4 la sută). De asemenea, datele INS mai arată că producția a crescut în luna august 2021 comparativ cu luna iulie 2021 la următoarele produse lactate: unt cu 185 tone (+24,4 la sută), lapte de consum cu 3170 tone (+11,1 la sută) și smântână de consum cu 200 tone (+3,7 la sută)”, conform agrointel.ro.
În august 2021 s-a colectat cu 3,5 la sută mai puțin lapte decât în august 2020, fiind cu 3.422 tone mai puțin. Am importat și mai mult lapte anul acesta, față de luna august a anului trecut, cu 2.129 tone (+27,6 la sută) mai mult. În schimb, s-au înregistrat creșteri în privința altor produse lactate. „În luna august 2021, față de luna august 2020, producția a crescut la următoarele produse lactate: unt cu 163 tone (+20,9 la sută), lapte de consum cu 4.180 tone (+15,2 la sută), smântână de consum cu 358 tone (+6,9 la sută), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 1127 tone (+6,2 la sută) și brânzeturi cu 198 tone (+2,4 la sută)”, conform aceleiași surse.
Prețul mult prea mic al laptelui, sursă de nemulțumire
Unul dintre motivele pentru care s-a colectat mai puțin lapte, ar putea fi și scăderea cu 50.025 a numărului de bovine. „Efectivele de bovine existente la 1 iunie 2021 au scăzut cu 2,6 la sută pe total și cu 0,7 la sută la efectivul matcă, față de 1 iunie 2020”, conform datelor INS. „Analizând distribuția pe regiuni de dezvoltare se constată că ponderea efectivelor de bovine existente la 1 iunie 2021, față de aceeași dată a anului 2020, a crescut în regiunile Centru (+1,1 puncte procentuale) și Nord-Vest (+0,3 pp.), a scăzut în regiunile Sud Muntenia (-0,7 pp.), Sud-Vest Oltenia (-0,3 pp.), Sud-Est (-0,2 pp.) și Vest (-0,2 pp.), iar în regiunile Nord-Est și București-Ilfov a rămas constantă”, conform aceleiași statistici.
În Buzău, în 2019 se înregistrau 30.783 de vaci, bivolițe și juninci, număr în scădere față de anii precedenți. Prețul scăzut al laptelui nu-i mai motivează pe fermieri să crească vaci, deoarece acest lucru nu mai este rentabil. Pe lângă prețul mic oferit pentru litrul de lapte, fermierii se luptă și cu lipsa forței de muncă în acest sector. „Prețul laptelui nu acoperă nici pe jumate cheltuielile, însă e tot ce putem obține la ora actuală. În schimb, ne apasă mult grija că se pot majora oricând cheltuielile cu nutrețul, cu îngrijirea animalelor, cu remunerația oamenilor, care sunt din ce în ce mai greu de găsit. Deja, am auzit pe mulți că vor să vândă cirezile la toamnă”, declara Ioana Toma, proprietara unei ferme de vaci din Cilibia pentru adevarul.ro.
Puține opțiuni și în ceea ce privește procesarea laptelui în Buzău
La capitolul fabrici pentru procesarea laptelui, Buzăul nu se laudă cu multe opțiuni, iar cel mai mare procesator se află la Râmnicu Sărat. „Lista procesatorilor de lapte din județul Buzău este foarte scurtă, se plâng fermierii, cel mai mare fiind fabrica de lactate și brânzeturi din Râmnicu Sărat. Alți producători de brânză își asigură necesarul de lapte din efectivele proprii de vite, iar câțiva, numărați pe degete, funcționează în cadrul unor asociații cu crescători de animale și procesatori de lactate laolaltă”, scrie adevarul.ro.
Una dintre soluțiile salvatoare pentru fermieri ar putea fi organizarea crescătorilor de vaci în asociații, care ar permite, astfel, negocierea prețului pentru litrul de lapte crud livrat la poarta fermei. Mai mult decât atât, acest lucru ar ajuta nu numai crescătorii de vaci, ci și furnizorii de furaje necesare creșterii și hrănirii corespunzătoare a animalelor.
„Unirea gospodarilor din Mihăilești” este un tip de cooperativă care demonstrează că se pot face progrese la acest capitol, iar produsele agricole valorificate includ o gamă largă. Astfel, prețurile produselor lactate sunt negociate altfel din cadrul cooperativei, față de un simplu fermier fără prea mare putere de decizie și care este silit, adesea, să accepte prețul oferit. „Le spun furnizorilor de lapte așa: cumpăr kilogramul de brânză de la voi cu 15 lei, de exemplu. Atunci, eu transform laptele în kilogramul de brânză. Dacă îmi intră opt litri de lapte în kilogramul de brânză, împart 15 la 8 și rezultă prețul. Deci, tu decizi cum îți faci laptele, nu eu. Dacă faci un lapte de bună calitate, poți obține și o medie de 2,5 lei pe litrul de lapte, care e un preț foarte bun”, exemplifică Dan Ivașcu, președintele Cooperativei agricole ,,Unirea gospodarilor din Mihăilești”.
Unitatea de referință în ceea ce privește negocierea prețului de colectare a laptelui crud este kilogramul de brânză, la care se ia în calcul cantitatea de lapte necesară. Această cantitate, la rândul ei, este influențată de concentrațiile de grăsime și de cazeină, ceea ce face ca laptele cu cel mai slab randament să coste cu mult sub un leu litrul. Cazeina este substanța proteică principală din lapte, care îl face să se coaguleze, ajutând la obținerea brânzeturilor. Marii procesatori de lapte cer anumite standarde în ceea ce privește laptele, iar acest lucru nu poate fi atins de către orice crescător de vaci.
