Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în data de 16 iulie, legea care stabileşte faptul că alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale (primari, consilii locale, consilii judeţene) se vor desfăşura în această toamnă, în 27 septembrie. Deşi candidaţii au intrat în perioada de strângere de semnături, mai multe voci din politică susţin că organizarea alegerilor în condiţiile pandemiei de COVID-19 ar putea să ducă la o explozie a numărului de cazuri de infectări.
Astfel, Alianţa USR-PLUS a cerut organizarea alegerilor pe durata a două zile, în timp ce Marcel Ciolacu, liderul PSD, cere amânarea alegerilor. Ca răspuns, atât Guvernul Orban, cât şi preşedintele Klaus Iohannis dau asigurări că alegerile locale se pot organiza în condiţii de siguranţă, sub rezerva evoluţiei numărului de cazuri până la momentul alegerilor.
Pe de altă parte, până la noi dispoziţii, Autoritatea Electorală Permanentă urmează calendarul alegerilor şi recomandările impuse pentru siguranţa cetăţenilor. Contactat de Ziare.com, preşedintele AEP, Florin Mituleţu-Buică, a explicat care sunt problemele cu care se confruntă autorităţile în privinţa organizării alegerilor, în această perioadă complicată dominată de criza sanitară Covid-19, precum şi ce probleme speciale pot să apară pe durata procesului electoral.
Pe de altă parte, Septimius Pârvu, expert electoral, a expus, pentru Ziare.com, eventualele probleme legate de transparenţa şi observarea alegerilor.
Organizarea alegerilor locale din 27 septembrie ne costă mult mai mult decât orice scrutin electoral de până acum
Date fiind măsurile de prevenţie, Guvernul va achiţiona stocuri de materiale de protecţie, dezinfectanţi şi măşti, atât pentru alegători, cât şi pentru membri din comisii. ,,Deocamdată, avem procedura stabilită prin lege în ceea ce priveşte echipamentele de protecţie pentru membrii secţiilor de votare şi pentru alegători. Costurile sunt mai ridicate pentru că, în primul rând, a trebuit să majorăm indemnizaţiile, astfel încât să fie motivante pentru cei din birourile electorale. Este necesar să avem personal suficient în ziua alegerilor. Avem o sumă pentru materiale de protecţie – mască, mănuşi şi dezinfectant -, pentru o zi de 14 ore de activitate. Toţi membrii biroului vor purta mască şi mănuşi, cetăţenii vor primi masca la intrarea în secţie, precum şi dezinfectant”, a afirmat preşedintele AEP.
Se ridică problema resursei umane
Deşi se vor mări indemnizaţiile pentru cei din birourile electorale, Septimius Pârvu consideră că problema personalului din secţii va fi una majoră: ,,Din prespectivă tehnică, un risc este să nu avem suficienţi membri ai birourilor electorale, mai ales dacă ţinem cont că mulţi dintre cei ce erau membri până acum sunt pensionari, deci persoane mult mai expuse riscului de infectare cu SARS-COV-2. Chiar ar trebui să ne gândim dacă îi mai propunem sau nu pentru birourile electorale, dată fiind expunerea lor. Aici, AEP ştie statistic mult mai mult. Sunt nişte sume mai mari, dar dacă aş avea o boală care să-mi pună viaţa în pericol, nu ştiu dacă, pentru câţiva bani în plus, aş risca. Aceasta e şi problema noastră, a observatorilor, mai ales că noi nici nu plătim, iar lucrurile se complică şi mai mult. În ziua alegerilor va fi foarte important cum se vor comporta membrii birourilor electorale, poliţistul şi operatorul. Dacă nu vor avea un comportament responsabil, dacă nu vor purta măşti, riscăm un proces electoral cu grave urmări sau care i-ar putea descuraja pe alegători”, a afirmat Septimius Pârvu.
Nu se ştie cum vor putea vota persoanele suspecte sau infectate cu COVID-19
O altă problemă majoră ţine de situaţia numărului însemnat de români care se află în izolare la domiciliu, fie pentru că au refuzat internarea, fiind infectate cu noul coronavirus, fie că sunt suspecte că ar putea fi bolnave.
,,În continuare aşteptăm o decizie a Biroului Electoral Central, despre care eu cred că trebuia să fi venit până acum, cu reglementări foarte clare despre măsuri de protecţie, despre cum vor vota cei infectaţi sau bănuiţi de infectare, cei izolaţi. Legea ne lasă să votăm numai cu urna mobilă, dar nu ştiu dacă este cea mai sigură opţiune. În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, cred că acum e cam târziu să discutăm. Conform legii actuale, spitalele ar trebui solicite urna mobilă pentru pacienţii care vor să voteze. În acelaşi timp, urna mobilă mai poate fi chemată la domiciliu de către persoane care, din motive medicale, nu pot ajunge la secţie. Pe de altă parte, nu ai de unde şti cine e infectat cu noul coronavirus, dar e asimptomatic. Ar trebui, aşadar, să avem nişte proceduri foarte clare. În alte ţări, unde au fost pacienţi cu COVID-19 care au votat, se mergea în combinezon, care trebuia schimbat după fiecare votant. Este clar că sunt necesare proceduri speciale, pentru că mai sunt mai puţin de două luni până la data alegerilor”, a avertizat Septimius Pârvu.
Absenteismul e probabil să fie de proporţii
Deşi campania este în desfăşurare, atât politicienii, cât şi experţii electorali, îşi pun problema absenteismului de la vot, dat fiind că în România numărul de alegători care votează la alegerile locale este deja scăzut, aşa cum au arătat datele statistice din ultimii ani. Reamintim că la alegerile locale nu se va putea vota decât în localitatea de domiciliu, lucru care va îngreuna considerabil procesul electoral, în condiţiile unor eventuale restricţii de circulaţie.
Dacă alegerile parlamentare se vor organiza tot în acest an, unii români din diaspora riscă să nu poată vota
,,Deja avem informaţii de la misiunile diplomatice cum că există informări clare de la statele-gazdă că nu va fi posibilă deschiderea de secţii de vot pe teritoriul acestora, în afara ambasadelor şi consulatelor româneşti. Unele state ne spun inclusiv că nu ar mai exista nici măcar posibilitatea organizării acestor secţii în cadrul misiunilor diplomatice, date fiind condiţiile de pandemie. Dacă ne uităm, unele state au ţinut alegerile, alte nu, deci precizările vin pe această logică”, a precizat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică.
Orice actiune a omului presupune un risc, nimeni nu garateaza un proces ca fiind sigur 100 la suta. Este in natura umana sa gresesti. Da, ridicarea gradului de siguranta costa, iar in ceea ce priveste desemnarea celor care ne vor conduce intr-un ciclu de patru ani este de importanta majora, legitimeaza actul in sine, da reprezentativitate si continuitate in actul de conducere al societatii.
Cu cat se organizeaza mai repede aceste alegeri locale si apoi cele parlamentare, care daca ar exista vointa politica, ar putea fi cuplate, pentru a reduce riscul, cu atat ar fi mai bine.
Calculele electorale scot la iveala tot felul de scenarii, cu tot felul de analize pro sau contra. Toate astea fac parte din jocul democratic.
Amanarea la nesfarsit a acestor alegeri vor duce in final la erodarea proceselor democratice, si asa destul de firave. Unii critica puterea executiva de abuzuri iar, ceilalti, pe de alta parte, puterea legislativa. Actiunea sinergica a celor doua puteri este practic de neimaginat, chiar daca ar fi extrem de utila in situatia existenta.
Pe de alta parte, nimeni nu poate sa previzioneze o imbunatatire a conditiilor sanitar – pandemice. Daca in primavara, cand ar fi putut fi organizate alegerile locale in conditii mult mai sigure decat acum, la toamna sau in iarna nu intrevad deloc o imbunatatire a sigurantei de sanatate. Prin urmare, nu cred ca se justifica nici-o amanare. Cu cat mai repede cu atat mai bine.
Avand in vedere erodarile din principalele partide, modificarile legislative privind alegerile, deciziile parlamentare privind unele decizii ale executivului cu referire la stabilirea datelor alegerilor etc, interesul evident al PSD de a amana alegerile locale pentru a le securiza cat mai mult, amenintarile cu destabilizarea vietii politice prin motiuni sau alte actiuni, duc lupta politica fara scrupue pe seama poporului de rand.
Este inadmisibil sa joci electoral pe seama unei pandemii care afecteaza fiecare categorie sociala, fara culoare politica, de la medici, parlamentari, pana la cel mai simplu cetatean.
In plus, actualele structuri deliberative vor fi nelegitime, vor evita sa ia decizii efective sau masuri si actiuni concrete in viata de zi cu zi a comunitatilor conduse de acestea, toate in defavoarea omului de rand.
De aceea cred ca ar trebui foarte repede organizate alegerile.