Cultură

Despre jocul cu zaruri măsluite și blestemul Vilei Albatros în volumul „Legende buzoiene, legende râmnicene”

Se spune că în toate colțurile lumii legendele ajută la dezvoltarea turismului mai ceva ca orice campanie de publicitate. Avem exemplul lacului Loch Ness din Scoția, unde milioane de turiști vin să vadă monstrul marin, sau Castelul Bran, unde peste un milion de vizitatori pășesc anual pe urmele Contelui Dracula.

Le fel ca majoritatea județelor țării, nici Buzăul nu duce lipsă de legende fascinante. O parte dintre ele le regăsim în volumul recent lansat de Gheorghe Petcu, „Legende buzoiene, legende râmnicene”. În paginile cărții regăsim povești fascinante despre celebrii boieri și amantele lor care au rămas în istorie, pictate în tablouri de artiști precum Nicolae Grigorescu sau despre jocuri de cărți la care s-a trișat i-ar păgubi­tul a lăsat în urmă un blestem ce a dăinuit peste ani.

Crângului Meiului, locul în care râmnicenii fugeau de turci

„Am încercat să reunesc într-un volum toate legendele de pe raza județului Buzău și a județului Rm. Sărat. De exemplu, am vorbit despre legenda Crângului Meiului (nume purtat astăzi de o stradă din municipiul Rm. Sărat). După anul 1543, Radu Paisie, băiatul lui Radu cel Mare, dă turcilor acesta Brăila și devine raia. Buzoienii și râmnicenii nu au mai avut liniște: când aveau nevoie de mâncare turcii veneau și făceau jaf în aceste localități. Râmnicenii fugeau într-un crâng, unde săpau gropi și puneau mei. Important de știut este că porumbul, mămăliga de porumb a apărut pe vremea lui Brâncoveanu, așa că se făcea mămăligă din mei. De aici s-a păstrat numele de Crângul Meiului”, povestește sociologul buzoian Gheorghe Petcu.

Iubita boierului Menelaș, model pentru Grigorescu

Autorul mai vorbește în cartea sa despre perso­nalități precum Petre Antonescu, cel care a realizat Arcul de Triumf, Tribunalul de la Buzău, de Florica Cristoforeanu, „privighe­toarea operetei românești” sau despre Menelaș Chircu, boierul care primea frecvent vizita celebrului pictor Nicolae Grigorescu.

„Altă legendă se referă la boierul Menalaș Chircu, care este asemeni poeților Văcărești, reînviind dansul și portul popular râmnicean. El a făcut Ansamblul Chindia în 1898 și premia cele mai frumoase costume populare la Buda, la Jitia, la Vintileasca, la Valea Salciei. Aici făcea hore și se strângeau toate satele din jur. Premia cel mai frumos costum femeiesc și cel mai frumos costum bărbătesc, oferind câte 1.000 de lei sau lemne, ori porumb. Menelaș Chircu era prieten foarte bun cu pictorul Grigoresc și cu Vlahuță. De altfel, celebra pictură <Bisoceanca> rea­lizată de Grigorescu o reprezintă chiar pe iubita boierului Menelaș Chircu”, a mai declarat Gheorghe Petcu.

De la „cafeaua marghiloman”, la blestemul de la jocul de zaruri

Două dintre cele mai frumoase legende prezentate de autor în volumul ­„Le­gende buzoiene, legende râmnicene” se referă la familia Marghiloman.

„Am vorbit și despre legenda <cafelei marghiloman>, despre care s-a scris în fel și chip. Am avut șansa să citesc corespondența lui Menelaș Chircu, cel care era șeful Partidului Conservator, cu Alexandru Marghi­loman. Menelaș lămu­reș­te legenda cu cafeaua marghiloman. Aflăm că Marghi­loman și-a invitat prietenii undeva în Bărăgan, nu se precizează unde; poate fi pe la Rușețu sau o pădure pe lângă Buzău. Mi-e greu să spun exact unde. Menelaș Chircu s-a dus acolo direct de la Rm. Sărat. Invitații și-au propus să mănânce și să bea tot, pentru a-l încurca pe Marghiloman, care voia să iasă totul impecabil, să îi impresioneze pe toți. Invitații au băut tot până nu au mai avut nici apă să facă cafeaua. Marghiloman, cu sticla de rom în mână, le-ar fi spus <nu-i nimic, nu m-ați încurcat>. A pus rom în loc de apă, a fiert cu ajutorul spirtierei și i-a servit cu cafea. Ăștia au băut iar ca năzdrăvanii până s-a terminat romul. Atunci Marghiloman a luat coniacul și a făcut cafea folosind în loc de apă coniac. Așa s-a născut celebra <marghilomană>, care avea să fie comandată de atunci inclusiv în restaurante. Menelaș Chircu care era un hâtru povestește toate aceste lucruri în ­cores­pondența sa cu Marghiloman”, spune autorul.

O altă legendă legată de familia Marghiloman este cea referitoare la cumpă­rarea terenului pe care astăzi se află Vila Albatros, proprietatea de lux a fostului prim-ministru, unde poposea inclusiv Regina Maria. Se spune că locul ar fi fost blestemat de fostul proprietar care a fost înșelat la un joc de zaruri.

„Se spune că tatăl lui Alexandru Marghiloman a câștigat terenul respectiv la barbut. Eu am descope­rit că prima dată a jucat cărți, dorind să pună mâna pe cele 45 de pogoane de la marginea orașului unde să își facă un conac. I-a ieșit în cale Constantin Musceleanu, neam cu Sărățenii, care era proprietarul terenului. Tatăl lui Marghiloman l-a invitat să joace o partidă de cărți, a adus vin de la Zărnești, unde avea conacele, și a început jocul. Se spune că a adus și cinci argați cu el, iar ăștia stăteau în spatele lui Musceleanu făcându-se că servesc la masă și îi făceau semn lui Marghiloman ce cărți avea în mână Musceleanu. Se spune că Musceleanu s-ar fi prins și a refuzat să mai joace cărți, așa că au jucat zaruri. Era o masă lungă și un argat aducea zarurile de la unul la altul. Au început să joace prima dată pe un pogon, apoi pe două, pe șase, pe opt… Câștiga când unul, când altul. La final, când s-a jucat pe toată suprafața de 45 de pogoane, cică Marghi­loman a dat șase șase. Peste câțiva ani ar fi mărturisit că l-a păcălit pe Musceleanu care nu știa că zarurile la final au fost înlocuite cu unele care aveau șase pe fiecare față. Legenda spune că Musceleanu a lăsat un blestem asupra locului pentru ca tot ceea ce se va construi să fie distrus. Legendă sau nu, conacul Marghiloman a stat în ruină ani la rând, până să fie reabilitat în anul 2015”, a mai declarat ­Gheorghe Petcu.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker