De ce trebuie demis prefectul Dimian

În mod evident, prefectul Leonard Dimian trebuie să plece. Și nu prin demisie – pentru că pentru persoane ca domnia-sa acest cuvânt nu se află prin fondul principal de cuvinte -, ci aruncat în brânci pe treptele Casei Albe exact de cel care l-a numit în funcție: ministrul de Interne, Marcel Vela. Pentru simplul motiv că a cedat presiunilor din partea partenerilor de golănii ai premierului Orban și a acceptat să numească pe post un ins care nici măcar nu îndeplinea condițiile legale pentru a fi instalat într-un asemenea fotoliu.

Dar, de fapt, de ce trebuie demis prefectul? Faptul că este habarnist și că este preocupat exclusiv de propria imagine ar fi fost argumente suficiente într-o societate normală. Dimian nu este nici primul și mă tem că nu va fi nici ultimul cu asemenea calități. Dar, chiar dacă nu trăim într-o societate normală, acțiunile, res­pectiv inacțiunile sale, din ultimele trei săptămâni, mai precis de dinaintea sărbătorilor de Paște, ar trebui să fie suficiente pentru ministrul de Interne pentru a-l demite.

Să recapitulăm. Înaintea Paștelui, prefectul Dimian era preocupat să înregistreze mesaje video pentru locuitorii județului, într-un moment în care românului numai de urări din partea polticienilor nu le ardea. În schimb, nu era preocupat deloc să îi cheme la ordine pe șefii celor patru structuri de forță cu atribuțiuni în perioada stării de urgență și să îi verifice dacă au planuri de prevenire a plimbărilor inutile ale buzoienilor. Și, dintre aceste planuri, pe prefect trebuia să îl intereseze cu precădere cele legate de zonele sensibile, cu clanuri de romi, predispuse la nerespectarea legii, zone și clanuri cunoscute până și de copiii de școală primară. De asemenea, prefectul trebuia să știe precis pe cine se poate și pe cine nu se poate baza într-o acțiune coerentă de prevenire a nerespectării ordonanțelor militare în acele zone fierbinți.

Astfel, Poliția Locală ieșea din discuție, din motive cunoscute de toată lumea; ca dovadă, mași­nile cu romi petrecăreți au trecut în ziua de Paște pe lângă cel puțin doi asemenea “sclavi”. Nici pe Poliția Națională nu se putea baza, din motive mai puțin cunoscute, dar care pot ține de blaturi, de pacte de neagresiune, de protejarea informatorilor etc.; ca dovadă, petrecăreții din clanul Pistol se întreabă inocenți “Ce Poliție, dă-i în morții lor”, vorbind probabil pe cei chemați de vecinii scandalizați de cheful încins de Paște, care au plecat tot așa cum au venit. Pe Jandarmerie, nici atât, aceasta fiind mai mult preocupată cu ruptul oaselor, cu joaca cu gazele lacrimogene și cu filmatul opozanților pe la mitingurile firave din Piața Dacia. Mai rămânea Armata și, bineînțeles, întrebarea logică: de ce nu au fost instalate dispozitive fixe cu militari ai MApN în zonele fierbinți?

Însă, cea mai gravă chestiune pentru care prefectul Dimian trebuie să răspundă cu funcția este aceea că a mințit opinia pu­blică în legătură cu împrejurările în care s-a ajuns la focarul de infecții cu coronavirus din Cartierul Poștă. Într-un comunicat oficial, acesta a anunțat că stimabilul “Comitet” ar fi luat virusul după o plimbare la socri, în Bărbuleștii de Ialomița. Pentru că una este să răspunzi pentru faptul că au trecut de filtre una-două mașini cu oameni care au plecat în alt județ, și alta este să dai seamă pentru că grupuri de romi din Ialomița și Prahova au ajuns de Paști la Buzău și au chefuit nederanjați de nimeni. De aceea prefectul Dimian a cerut instaurarea carantinei; a sperat că buzoienii vor fi mai preocupați de soarta celor aproape 2.500 de năpăstuiți de această măsură și că vor înghiți ca pelicanii explicația mincinoasă. Spre ghinionul său, buzoienii nu sunt proști și au izbutit, din aproape în aproape, să restabilească adevărul.

De aceea așteptăm ca, la rândul său, ministrul Marcel Vela să restabilească un iz de normalitate la Prefectura Buzău și să îi arate ușa lui Leonard Dimian.