De când „sunt pe Tablete” (dar și de mai înainte, când încă „nu eram pe pastile”), știu că aproape 50 la sută din succesul unui articol de presă aparține titlului. Adică, poți să scrii un material de nota 10, dar dacă-i pui un titlu banal și neatractiv, insuccesul îți este garantat. Și invers. De data aceasta, m-am gândit la alt titlu decât cel propus mai sus – voiam să scriu ceva despre Paștele calului, dar… mi-am dat seama că acest Paște chiar există și am recurs la un alt șiretlic – să scriu despre porcii care zboară, că aceștia chiar nu există și această alegorie reflectă de minune starea mea de spirit și realitățile pe care le trăim cu toții.
De altfel, nu o să fiu deloc original și o să vorbesc și astăzi despre coronavirus și tare mă tem că această temă o să fie populară și „citabilă” încă multă vreme înainte. Or, pentru ca aceasta să rămână în vogă și să fie cap de afiș pune serios umărul toată lumea – de la opincă până la vlădică și de la politicienii care s-au deprins să scoată dividende și din piatră seacă și până la babele de la bucătărie, care se dau cu părerea și atunci când nimeni nu le-o cere. Și pentru a nu turna apă la moara celor care suflă și în iaurt, și pentru a nu fi inclus, Doamne ferește, în lista debililor (vorba unor colegi jurnaliști, care nu suportă o altă părere decât a lor – în materie de pandemie, bineînțeles), care au căzut, cică, pradă teoriilor conspiraționiste și nu înțeleg toată gravitatea momentului, strig în gura mare și sunt gata să pun mâna în foc: virusul există, este foarte periculos, nu avem niciun drept să ne îmbătăm cu apă rece și să facem miștouri atunci când lumea moare și când fiecare dintre noi este, într-o măsură sau alta, vulnerabil în fața acestui măscărici cu coroană. Trebuie să fii nebun ca să rămâi indiferent după ce privești secvențele filmate în focare și în secțiile de covid! Dar…, ce folos dacă ne vom rupe părul din cap și ne vom isteriza fără măsură? De ce și această nenorocire ne-a plasat pe diferite părți ale baricadei, ne-a împărțit în „pragmatici” și „romantici”? Să fim noi atât de bicisnici, încât să ne permitem să murim atunci când vrea virusul? Nu ar fi mai bine să facem front comun și să lăsăm ca soarele speranței și a izbânzii să pătrundă în sufletele noastre?
Nu știu ce ziceți Dumneavoastră, dar eu în fiecare seară, după ora 17.00, aștept cu o frică de neimaginat „svodca” de la ministerul cu pricina. Ascult cifrele apocaliptice și îmi dau seama că o să ieșim din starea de alertă când va zbura porcul și de aceasta ne facem vinovați cu toții – și acei care suflă în iaurt, după cum spuneam mai sus, și acei cărora le este totul „do lampocichi”. Unii – fiindcă își pierd imunitatea, izolându-se excesiv (am văzut persoane care poartă mască plimbându-se pe malul Nistrului la o distanță fizică de alții mai mult decât generoasă și persoane cu mască fiind singur în automobil, inspirând astfel bioxidul de carbon în loc se respire aer curat). Apropo, medicii afirmă că o persoană care a stat în izolare opt săptămâni își pierde atât de mult imunitatea, încât odată ieșită în lume poate muri de la un virus mult mai slab decât coronavirusul, iar faptul că un copil care umblă iarna desculț prin zăpadă este mai sănătos decât unul „corcolit” mă scutește de alte comentarii. (Au, nu cumva cifrele aflate în creștere galopantă pot fi și un rezultat al izolării excesive, mai cu seamă când este vorba de bătrâni?)… Alții merită să fie sancționați, fiindcă organizează hostropățuri după principiul „după mine să vină și potopul”, sfidând astfel bunul-simț și bătându-și joc de munca eroică a medicilor. Sau, să zicem, de ce Comisia pentru Sănătate Publică păstrează regula izolării pentru 14 zile a persoanelor care vin din afara republicii, dacă se cunoaște foarte bine că virusul demult nu se mai importă și că infectările sunt pe interior? Cunosc un caz când bunica a mers la București să-și vadă nepotul și a fost obligată să stea două săptămâni în izolare în România și alte două săptămâni după revenirea acasă… Apropo, România scutește de izolare doar persoanele care vin dintr-o țară cu un indice de infectare de sub 5 cazuri la 1.000.000 de populație, iar dacă ținem cont de faptul că în Republica Moldova la un milion de populație revin peste 80 de persoane infectate (!!!) îți dai bine seama că și porcii ar putea mai degrabă să zboare decât noi să revenim la limitele normale.
În fine, înțeleg foarte bine că starea mea de spirit interesează pe cineva mai puțin spre deloc, dar rămân și eu măcar cu satisfacția că mi-am spus părerea. În rest, să fim cu toții sănătoși și să ne protejăm reciproc, fiindcă asta contează.
P.S.: Am uitat să vă spun ceva și despre măștile de protecție. Este bine că toată lumea este obligată să le poarte în locurile publice, dar este foarte rău că autoritățile nu asigură populația gratis cu aceste măști. Cum se face în toată lumea, de altfel. Nu de alta, dar Republica Moldova a primit ajutoare de milioane, dar noi suntem impuși să plătim și atunci când pentru noi au plătit alții. De ce oare? Oare nu cumva și pe motiv că capul plecat sabia nu-l taie?
