Patru cutremure cu magnitudini mici au fost înregistrate într-o singură zi în România, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului. Primul seism, cu magnitudinea 3,2 pe Richter, s-a înregistrat sâmbătă noapte, puțin după ora 2.00, în județul Vrancea. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 82 de kilometri. A fost urmat de un al doilea, de aceeași intensitate, dimineața la ora 6 și 15 minute. Seismul s-a produs în județul Buzău, la o adâncime de 143 de kilometri. La orele prânzului, alte două cutremure – unul de 3,6, celălalt de 2,4 pe scara Richter – s-au resimțit în zona seimică Vrancea. Specialiștii Institutului Național de Cercetare pentru Fizica Pământului susțin că astfel de fenomene sunt obișnuite, iar în zona Vrancea au loc lunar peste 30 de mișcări tectonice, majoritatea sub magnitudinea de 2,3.
„Nu sunt îngrijorări dacă sunt cutremure în jur de 5, 6. Dacă erau mai dese, atunci puteam să fim îngrijorați că s-ar produce ceva mai mare. Atunci când se produc cutremurele, există o descărcare a zonei într-o anumită porțiune a regiunii geologice, dar asta nu înseamnă că se descarcă respective zonă de energie, ea se acumuleaza în altă parte, depinde de felul de mișcare al rocilor la adâncimea de 140 de kilometri”, a spus Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Național de Cercetare pentru Fizica Pământului.
Chiar dacă specialiștii spun că aceasta este o activitate normală specifică pentru regiunea din estul țării și nu există motive de îngrijorare, trebuie menționat că România rămâne vulnerabilă în fața unui cutremur mare. Numai în Buzău, zeci de clădiri s-ar nărui. Doar în municipiul Buzău sunt peste 40 de clădiri care ar putea fi distruse la un cutremur mai mare. Este vorba despre 44 de blocuri de locuinţe şi clădiri care, în urma unor evaluări, sunt considerate vulnerabile în cazul producerii unui seism. Cele mai multe imobile încadrate la categoria celor cu risc de prăbuşire la cutremur se află pe strada Cuza Vodă, cea mai veche stradă din oraş.
În cazul acestor imobile, Primăria Buzău a anunţat un program de consolidare a acestora, cu bani europeni. În urma cutremurului din 4 martie 1977, în judeţul Buzău, s-au înregistrat pagube uriaşe. Potrivit presei locale a vremii, aproape 1.900 de clădiri, din mediul urban şi rural, au fost distruse complet sau avariate. În toată ţara, seismul din ’77 a lăsat în urmă 1.578 de morţi, peste 11.000 de răniţi şi alte câteva zeci de mii de oameni fără casă. În total, 35.000 de locuinţe s-au făcut una cu pământul. Singura înregistrare a acestui dezastru a fost luată de un magnetofon din sala de concerte a Radioteleviziunii Române.
În Capitală situația este mai gravă
În Capitală situația este mai gravăAnul acesta, cel mai mare seism a avut loc în ianuarie și a avut o magnitudine de 4,4. Deși în ultimii ani, autoritățile au făcut mai multe exerciții de simulare în caz de cutremur major, suntem în continuare vulnerabili. Capitala are cele mai multe clădiri în pericol.
„În București avem undeva la puțin peste 2.000 de clădiri despre care știm cu acte, adică cu expertizări că sunt un pericol de colaps. Pot cădea în cazul unui cutremur major”, spune Matei Sumbasacu, președinte Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic.
Potrivit Planului de Analiză a Riscurilor pentru Bucureşti, foarte afectate de un seism major ar fi zona de nord a orașului, inclusiv Băneasa și Otopeni, dar şi Sectoarele 5 şi 6, respectiv cartierele Crângaşi, Militari și Drumul Taberei. Clădiri șubrede găsim și în centrul Bucureștiului.
Din 2009 până în 2021, Ministerul Dezvoltării a eficientizat energetic 2.719 blocuri, iar 28 de clădiri au fost consolidate seismic. Autoritățile își pun însă speranțele în fondurile europene pe care le pot atrage pentru reabilitatea clădirilor din România. Prin PNRR putem atrage peste 200 milioane de euro bani pentru lucrări de consolidare și eficientizare energetică. Din această sumă, 350 de imobile pot fi reabilitate. Vor fi incluse şi clădirile publice, cum ar fi spitalele, şcolile din clădiri multietajate sau clădirile monument istoric.
