Cum „le-a suflat” escrocul Holban 10.000 de euro patronilor turci ai brutăriei de pe Bălcescu

Falsul procuror Eugen Holban, escrocul care a cerut sute de mii de euro de la Ioan Niculae și de la „latifundiarul din Cozieni” Marin Anton pentru a-i scăpa de dosarele penale – află pe data de 12 aprilie decizia pe fond în dosarul în care este trimis în judecată pentru trafic de influență. La ultimul termen de judecată de la finele lunii trecute, Holban a declarat că-i pare „destul de rău” și i-a spus judecătorului că a avut o tentativă de sinucidere în perioada arestului preventiv. La ultimele dezbateri pe fond, procurorii au cerut o pedeapsă cu executare pentru Eugen Holban, în timp ce avocatul lui a cerut achitarea, iar în subsidiar i-a solicitat judecătorului să se orienteze spre „pedeapsa minimă”.

În ultimul cuvânt, Eugen Holban s-a lăsat fie pradă emoțiilor, fie a lipsei proprietății cuvintelor: „Domnule Președinte, onorată instanță, îmi pare destul de rău că mă aflu în fața dumneavoastră. Am fost și arestat, a fost o perioadă grea din viața mea. Am cedat, la un moment dat nu am vrut să mai trăiesc… Îmi cer iertare și las la aprecierea dumneavoastră”, a declarat Eugen Holban în ultimul cuvânt. După ce a spus la proces că regretă că s-a dat drept procuror, Eugen Holban a ieșit din Tribunalul București pe ușa din dos, a magistraților, relatează Ziare.com.

Fostul polițist care se dădea drept „procurorul Păun” pe lângă inculpaţii VIP și le cerea sute de mii de euro pentru a-i scăpa de dosare a încercat să-i convingă pe magistrați să-i schimbe încadrarea juridică din trafic de influență în înşelăciune, cu speranța că va primi o pedeapsă mai mică. Cum traficul de influență se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar înșelăciunea prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase de la 1 la 5 ani, avocatul lui Eugen Holban a încercat să-l convingă pe judecătorul de la Tribunalul București să-i schimbe încadrarea juridică pe final de proces. Fără succes însă.

 Cât le-a cerut unor inculpați VIP ca să îi scape de dosare

Gabriel Cazan, intermediarul lui Eugen Holban, a relatat la termenul din 22 iunie 2022 cum i-a propus lui Ioan Niculae ca „procurorul Eugen Păun” să-l scape de dosare contra sumei de 800.000 de euro.

„Mi-a spus inculpatul că va interacționa cu soția lui Ioan Niculae întrucât acesta din urmă era un tip vulcanic și era mai bine să nu cunoască personal situația respectivă. M-am întâlnit ulterior cu Holban, după aproximativ o săptămână, în București, iar acesta mi-a transmis că în schimbul respectivului ajutor dat lui Ioan Niculae acesta trebuia să remită suma de 800.000 de euro. Acesta a insistat să intermediez o întâlnire și cu Ioan Niculae, fapt care s-a și întâmplat: s-au întâlnit, dar nu cunosc ce au discutat. Mi-a relatat inculpatul Holban, dar nu știu dacă e adevărat. Holban i-ar fi spus că el face parte din structuri. A spus că a rămas ca domnul Niculae să îi dea un răspuns în termen scurt, lucru care nu s-a întâmplat. A doua zi, Ioan Niculae a spus că nu vrea să meargă mai departe. Ulterior, la aproximativ o săptămână, Ioan Niculae mi-a cerut numărul de telefon al inculpatului. Mie mi-a fost frică să îl dau, că a zis că e din Servicii, că poate să facă rău. Bănuiesc că acesta a fost motivul pentru care Ioan Niculae mi-a dat de înțeles că trebuie să plec și am întrerupt colaborarea cu acesta”, a relatat Gabriel Cazan.

Pe data de 15 septembrie 2022, Marin Anton, un fost politician liberal condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare pentru o mită de 5 milioane de euro, cunoscut și drept „latifundiarul din Cozieni” a relatat cum a făcut denunț la DNA după ce i s-au cerut 600.000 de euro pentru a scăpa de acuzații. „În octombrie 2020 doamna  (…) a venit la mine cu propunerea unor domni de la SRI ca în schimbul unei sume de bani, respectiv 600.000 de euro, să fiu achitat în dosarul penal de pe rolul Tribunalului București. Arăt că Velican mi-a propus, inițial, dacă sunt de acord să se întâlnească cu respectivele persoane și abia ulterior s-a făcut referire la bani, adică la cei 600.000 de euro în două tranșe: 300.000 care trebuiau plătiți foarte repede, a doua zi, iar restul de 300.000 la final, la achitarea de la Curtea de Apel București (…) Propunerea mi s-a părut de la început o glumă proastă. Suma era exorbitantă. Trebuia să dau un răspuns și nu am fost de acord. Din prima voiam să fac denunț. Mi se părea ceva incredibil ca cineva să poată aranja un proces în România de astăzi”, a relatat Marin Anton.

 Pe patronii turci i-a păcălit

Eugen Holban a avut „afaceri” și la Buzău, izbutind de această dată să îi păcălească pe patronii turci ai brutăriei de pe bulevardul Nicolae Bălcescu, de la care a luat, în anul 2013, 10.000 de euro pentru a interveni la prefectul de la acea dată și la conducerea Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, „pentru ca aceşti funcţionari să întreprindă demersurile necesare pentru neînchiderea punctului de lucru tip brutărie al SC DEL SAN PROD SRL Buzău, după ce activitatea acestuia fusese suspendată pentru remedierea unor deficienţe de natură igienico-sanitară”, după cum precizau procurorii anti-mafia.

Toate aceste lucruri au ieșit la iveală în urma instrumentării, de către procurorii DIICOT, a unui dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu cauzat bugetului de stat în valoare 12.206.307 lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA. Este vorba despre patronii brutăriei de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, Merkit Ali Erdem,  Merkit Ali Ekber, Merkit Ali Ozgur și Merkit Ali Ekrem, precum și de mai mulți complici ai acestora, respectiv doi cetățeni turci și șase cetățeni români, angajați ai mai multor societăți comerciale din Buzău, Brăila și Urziceni.

Instanța a dat în luna noiembrie 2019 soluția în dosarul de constituire de grup infracțional organizat și o serie de infracțiuni economice în care au fost judecați mai mulți cetățeni de naționalitate turcă, stabiliți la Buzău, unde derulează afaceri în domeniul panificației. După ce a debutat ca un dosar cu rezonanță, cu rețineri și arestări, fiind vehiculat un prejudiciu probabil de peste 18 milioane de euro, dosarul a avut un parcurs lung. A ajuns în instanță după doi ani de cercetări, iar verdictul primei instanțe a venit după alți patru ani. Trei dintre cetățenii turci, judecați pentru constituire de grup infracțional organizat, au primit pedepse cu închisoarea, cu executare. Merkit Ali Erdem, Merkit Ali Ekrem și Merkit Ali Ozgur au fost condamnați la pedepse cu închisoarea între 3 și 4 ani.

 Circ în Piața Dacia

Reamintim că afaceriștii turci au făcut circ, în două rânduri, în luna septembrie 2015, pe platoul din Piața Dacia; însoțiți de angajați ai lor, au scandat lozinci și au afișat pancarte, amenințând că se vor stropi cu benzină și-și vor da foc, în văzul tuturor, dacă autoritățile buzoiene nu-i vor lua în seama și nu le vor rezolva problemele. Mai exact, turcii cereau finalizarea cât mai rapidă a dosarului întocmit de procurorii DIICOT și schimbarea expertului contabil desemnat să se ocupe de firma lor, care, spuneau ei, ar proveni de la o firmă concurentă care-i vrea scoși de pe piață.

O lună mai târziu, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Buzău au dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, dintre care șase turci, acuzația principală fiind de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la infracțiunea de evaziune fiscală în formă calificată, delapidare, participație improprie la infracțiunea de spălare de bani, instigare la infracțiunea de fals în evidențele contabile oficiale și cumpărare de influență. Prin activitatea infracțională s-ar fi cauzat un prejudiciu total bugetului de stat în valoare de 12.206.307,36 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA. De asemenea, s-a reținut că inculpatul Merkit Ali Erdem și-ar fi însușit sumele de 125.160 euro, 36.230 dolari și 61.395 lei din activitatea infracțională și a dispus transmiterea acestora către alte persoane, conaționali din Turcia, Germania și Suedia, de pe numele unor salariați ai SC DEL SAN PROD SRL, în scopul ascunderii originii ilicite a banilor.

Activitatea infracțională se baza pe achiziții de grâu, în mare parte la negru. Practic, angajații firmei achiziționau cereale de la producători întocmind documente în care erau evidențiate cantități infime față de cele achiziționate în mod real. Grâul, odată procesat, pleca sub formă de făină în magazine și angrouri, fără acte. Totodată, făina era folosită în brutăriile deținute de către afaceriștii turci, covrigii, pâinea și restul produselor de panificație comercializându-se tot în afara legii, fără a fi evidențiate în contabilitatea firmelor.

Activitatea infracțională s-a concretizat în achiziția de grâu fără documente justificative. Ca procedee practice, se foloseau aceleași avize de însoțire a mărfii pentru trei-patru camioane care transportau cereale sau se foloseau avize de însoțire a mărfii în alb, care erau completate în momentul opririi șoferilor în trafic de către organele de poliție. De asemenea, se foloseau borderouri de achiziție emise de producătorii agricoli pentru mai multe curse de transport de grâu, iar în cazul în care șoferii nu erau opriți pe traseu, borderoul era restituit furnizorului și marfa transportată nu era înregistrată.

Surplusul de grâu astfel rezultat, pentru care nu se întocmeau documente de evidență contabilă de către SC DELSAN PROD SRL Buzău, era procesat la Moara din comuna Ulmeni, în beneficiul SC ZENI PAN SRL Urziceni, care funcționa în fapt tot în Buzău, având același sediu cu SC DEL SAN PROD SRL Buzău, ambele firme fiind controlate în fapt de aceiași inculpați. Produsele rezultate în împrejurările menționate nu erau înregistrate în fișele de magazie ale societăților incriminate, fiind apoi comercializate.