Cum au pus doi buzoieni Poliția în alertă după cazul Caracal

De cele mai multe ori, când sună la 112, românii preferă să cânte, să le pună muzică dispecerilor sau chiar să-i înjure. În multe situații, oamenii se interesează de diverse evenimente care au loc în localitatea lor, râd sau sună și tac.

În alte situații, cetățenii fie cer sfaturi medicale, fie confundă numărul unic de urgență cu un serviciu de informații și cer diverse numere de telefon.

Statistica arată că cele mai multe apeluri false vin de la copii, tineri ori persoane cu probleme psihice.

Din totalul apelurilor la 112, aproape jumătate sunt apeluri false. Dintre acestea, două treimi ar fi apeluri din buzunar. Recent, însă, după cazul crimelor din Caracal au apărut tot mai multe apeluri la 112 din partea unor persoane care susțineau că sunt sechestrate, dar nu era așa. În primele opt luni, către Centrul Operațional al IPJ Buzău au fost direcționate 380 de apeluri care s-au dovedit a fi nefondate, ceea ce înseamnă o medie aproximativă de 48 de apeluri  pe lună care au ținut ocupate fără rost liniile de urgență sau  au pus degeaba pe drumuri polițiști  pentru a ve­ri­fica cele sesizate. În 304 cazuri s-au aplicat sancțiuni contravenționale pentru ape­larea abuzivă a numărului unic de urgență 112.

Cazul „Caracal”, în care statul și-a demonstrat incapacitatea de a-și proteja și ajuta cetățenii aflați în situații de vulnerabilitate, a avut, din păcate, și efecte secundare. După întâmplările de la Caracal care au îngrozit întreaga țară, polițiștii au început să se confrunte cu tot mai multe apeluri false la 112.  Lunile iulie și august au fost de calvar pentru ope­ratorii din dispeceratul Poliției, nu­mărul apelurilor înmul­țindu-se considerabil în cele două luni.

În loc ca buzoienii să ia în serios alertarea autorităților statului, aceștia au consi­derat că e cazul să „pe­depsească” autoritățile prin apeluri false sau nejustificate.

Spre exemplu, la începutul acestei luni, efective impresionante de polițiști au fost angrenați într-o misiune de căutare contra-cronometru, după ce un bărbat a sunat la 112 și a anunțat că soția lui a fost urcată cu forța într-o mașină, fiind răpită chiar din fața casei.

În căutarea tinerei de 19 ani au fost angrenate forțe din întreg Inspectoratul, căutările fiind declanșate imediat după apel, cu filtre la toate ieșirile din oraș pe principalele artere rutiere. Polițiștii au verificat fiecare mașină suspectă, fiecare loc unde ar fi putut fi posibila victimă. După ore întregi de verificări, oamenii legii au aflat că tânăra plecase de bună-voie cu un prieten din copilărie și nici vorbă de vreo răpire. De fapt, toată familia apelantului știa ce se întâmplă, însă el a crezut că apelând la oamenii legii o poate aduce acasă. De asemenea,  un râmnicean a vrut însă să verifice în cât timp ajunge poliția la el.

Este important, în acest context, ca măcar populația să fie responsabilă și să ia în calcul faptul că un apel fals, care mobilizează autoritățile, poate determina absența acestora de la un caz real în care o persoană s-ar putea afla în mare pericol. Facem precizarea că numărul de urgență 112 este utilizat EXCLUSIV pentru situații de urgență. O situație de urgență este aceea în care viața oamenilor este amenințată, bunurile sau animalele lor sunt în pericol, blocaje de artere de circulație, rezultate din accidente. În niciun caz, nu se apelează 112 atunci când situația nu este presantă și nu este vorba despre un pericol iminent. Cu atât mai mult, la numărul de urgență nu se fac farse. Pentru că orice farsă poate determina imposibilitatea autorităților de a ajunge la timp acolo unde chiar există un pericol iminent, iar secundele fac dife­rența între viață și moarte.

Un buzoian a apelat 112 de 8.847 de ori

Potrivit Sericiului de Telecomunicații Speciale, numărul unic de urgență 112 a fost apelat, în 2018, de 12.735.836 de ori, dar mai puțin de jumătate au fost urgențe reale. 63% dintre apelurile non-urgențe au fost făcute din greșeală, din cauza tastelor neblocate ale telefoanelor.

În plus, operatorii s-au confruntat cu foarte multe apeluri repetitive. În București, o singură persoană a sunat la 112, doar în primele zece luni ale anului trecut, de peste 21.000 de ori.

„Apelurile de urgență reprezintă 45,1%, iar dintre acestea cele mai multe au fost transferate și gestionate de Serviciul de Ambulanță, Poliție și ISU-SMURD”, au transmis, luni, cu ocazia Zilei Nu­mărului Unic 112, repre­zentanții STS. Dintre cazurile reale, 57,8% au reprezentat cazuri medicale. Mai mult de jumătate din numărul total de apeluri preluate în anul 2018, res­pectiv 54,9%, nu re­prezintă urgențe de competența Serviciului 112, ci solicitări de informații diverse, apeluri efectuate din greșeală, farse și apeluri injurioase. Cele mai multe apeluri non-urgențe s-au înregistrat în Mureș (68,1%), Covasna, Vrancea, Gorj, Călărași și Argeș (63,5%). În București, 45,1% dintre apelurile la 112 au fost non-urgențe.

„Potrivit statisticii, reiese o medie zilnică de peste 18.000 de apeluri non-urgențe. Dintre acestea, 63% dintre apeluri sunt făcute involuntar, ceea ce se numește pocket dialing”, au mai spus oficialii STS.

Apelurile involuntare se produc, de cele mai multe ori, din cauza tastelor neblocate ale telefoanelor.

Operatorii 112 se confruntă și cu numeroase apeluri repetitive. Astfel, în primele zece luni din 2018, o persoană din București a apelat 112 de 21.567 de ori. O persoană din Iași, în aceeași perioadă, a sunat la 112 de 18.525 de ori, una din Neamț de 18.390 de ori, una din Gorj de 15.703 ori, iar una din Buzău de 8.847 de ori. Aceste persoane au fost amendate cu câte 500 de lei.

Reprezentanții siste­mului precizează că ape­lurile repetitive, ape­lurile false, apelurile involuntare consumă timp și resurse, putând fi afectate, astfel, urgențele reale. În cazul în care ați sunat involuntar la 112, sunteți sfătuiți să nu închideți, ci să precizați operatorului că a fost o gre­șeală.

În ultima ședință, Guvernul a decis majorarea la 5.000 lei a amenzii pentru cei care dau apeluri false la 112. Complementar cu aceasta va fi adoptată o altă măsură, care permite identificarea apelanților.