Cum a scăpat de pușcărie „latifundiarul din Cozieni” după ce a luat mită 5,3 milioane de euro

Fostul lider al liberalilor din Giurgiu, Marin Anton, cunoscut și drept „latifundiarul din Cozieni”, a scăpat definitiv de pușcărie, prin prescripție, în dosarul în care inițial primise 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro în legătură cu lucrările de modernizare a Aeroportului Henri Coandă. „Bătălia” lui Marin Anton se mută în civil, deoarece judecătorii i-au menținut sechestrul pe avere până la concurența sumei de 5,3 milioane de euro.

Curtea de Apel București a închis dosarul lui Marin Anton privind una dintre cele mai
mari șpăgi luate de un funcționar public, liberalul fiind din „galeria marilor șpăgari” alături de Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor (20 de milioane de euro), Lucian Duță, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (6 milioane de euro), Șerban Pop, fost vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (2,5 milioane de euro), Bogdan Olteanu, fost președinte al Camerei Deputaților (1 milion de euro) și Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor (2 milioane de lei).

În ianuarie 2019, Marin Anton a fost demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu, după ce afirmase că familia lui va vota cu PSD dacă acest partid va da ordonanța privind amnistia, în condițiile în care era trimis în judecată pentru luare de mită în acest dosar.

La Tribunalul București, pe data de 15 septembrie 2021, Marin Anton primise câte un an de pușcărie pentru fiecare milion de euro luat cu titlul de mită în 2009, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Aeroportului „Henri Coandă”. Ideea cu șpaga a venit de la Mihai Adrian Ionescu, fost șef al unei direcții din Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-CNADNR (actuala Companie Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere-CNAIR), care a scăpat însă cu o pedeapsă cu suspendare, deoarece a recunoscut faptele.

Deznodământ previzibil

La data pronunțării deciziei de încetare a procesului penal cu privire la Marin Anton și la complicele lui, alți 7.160 de inculpați scăpaseră de închisoare prin prescripție. Toate aceste procese au fost închise ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale pe tema prescripţiei, în ciuda faptului că judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că aceste decizii sunt „contrare dreptului european”.

Iată minuta hotărârii definitive a Curții de Apel București:

„Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond:

Dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul Anton Marin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul Ionescu Adrian Mihai, sub aspectul săvârşirii complicității la infracţiunea de luare de mită (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Menţine doar dispoziţiile primei instanțe privind respingerea cererilor de constatare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale și de desființare a înscrisurilor, privind confiscarea și privind menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului. Obligă inculpatul Anton Marin la plata sumei de 15.000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanţă. Definitivă. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei azi, 12.02.2024”, se arată în minuta deciziei CAB.

Trimis în judecată după 11 ani. Acuzațiile procurorilor anticorupție

Pe data de 8 ianuarie 2018, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Marin Anton, la data faptei secretar de stat și de vicepreședinte al Consiliului Tehnico-Economic în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ce avea în coordonare activitatea Companiei Naționale „Aeroportul Internațional Henri Coandă-București” S.A. Otopeni, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, și pe Adrian Mihai Ionescu, la data faptei director general adjunct al Direcției de Coordonare și Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri din România SA (la acea dată) și fost consilier al ministrului Transporturilor și Infrastructurii, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

Conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2009 se afla în derulare un contract de modernizare a Aeroportului ­Internaţio­nal „Henri Coandă”, în cadrul căruia începuse proiectarea unui nou terminal, iar statutul ţării noastre de membru al Uniunii Europene, precum şi perspectiva aderării la spaţiul Schengen, impunea o reactualizare a obiectivului de investiţii, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a unor indicatori tehnico-economici actualizaţi.

„Compania internaţio­nală care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul şi întreaga documentaţie către beneficiar – Compania Naţională Aero­porturi Bucureşti (CNAIB) la finalul anului 2008 şi urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obţine­rea avizelor şi aprobărilor necesare demarării lucră­rilor. Cu toate că CNAIB a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finan­ţare, lucrările pe şan­tierul Otopeni stagnau”, precizează DNA. În aceste împrejurări, arată anchetatorii, în perioada iunie-noiembrie 2009, Marin Anton ar fi acceptat promisiunea şi, ulterior, ar fi primit de la reprezentantul filialei din România a companiei internaţionale care avea în executare contractul de modernizare la Aeroportul Otopeni, martor în dosar, suma totală de 22.760.654 lei – aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă -, ce reprezenta un comision de 3,5 la sută din valoa­rea cu care urma să se suplimenteze contractul de ­exe­cuţie a lucrărilor.

„Banii respectivi au fost primiţi de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie-17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii (…) nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactua­lizaţi ai obiectivului de investiţii menţionat mai sus, precum şi aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv”, spun procurorii. Ca urmare a acestor demersuri, mai arată DNA, proiectul de hotărâre de guvern ar fi fost adoptat, ca act administrativ necesar pentru înche­ierea actului adiţional la contractul „Dezvoltarea şi Mo­dernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni”, având ca părţi Compania Naţională Aeroportul Internaţional „Henri Coandă – Bucureşti” şi societatea omului de ­afa­ceri.

Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi ­co­merciale unde acesta avea calitatea de asociat. „Marin Anton a beneficiat de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaţionale, i-a specificat acestuia <pretenţiile> primului inculpat, precum şi ­moda­litatea de remitere a ba­nilor. Astfel, între compania internaţională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie-20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate”, mai precizează procurorii.

Căpuşă pentru CORD Buzău

Numele lui Marin Anton este legat de privatizarea şi de căpuşarea unei importante societăţi comerciale buzoiene, CORD SA. În anul 2002, acesta, împreună cu echipa sa, înfiinţează firma Cord Commerce 2002 SRL, cu sediul într-un apartament din Bucureşti. Firma a fost gândită ca o căpuşă pentru societatea buzoiană CORD, profilată pe producţia de sârmă, cabluri, corduri ­me­talice şi articole din fire me­talice folosite în industria de anvelope. Deputatul Marin Anton, ca manager la Danubiana, era în strânse relaţii de afaceri cu managerul gene­ral de la CORD Buzău, Gheorghe David. Relaţia celor doi, scria presa vremii, a fost atât de apropiată încât, conform unor surse, el ar fi intervenit chiar pentru muşamalizarea rezultatelor unui control făcut de Curtea de Conturi în 2001, în urma căruia s-a descoperit o pagubă de aproximativ 10 miliarde de lei vechi, pusă în sarcina managerului David.

Ulterior, Marin Anton s-a implicat în privatizarea socie­tăţii buzoiene şi a reprezentat societatea bulgară EP Commerce, condusă de româno-bulgarul Cristian Popescu, în negocierile cu statul. După ce firma bulgară a preluat societatea, activitatea depusă de Marin Anton a fost generos răsplătită: a fost numit preşedintele Consiliului de Administraţie de la CORD Buzău, iar Gheorghe David, director executiv. În plan financiar, această răsplată s-ar fi concretizat, conform unor informaţii de presă, în 11.000 de dolari lunar, incluzând aici şi consultanţa oferită ­prin­tr-o altă firmă a lui Marin Anton, V&V Tra­ding  Company.

Profiturile căpuşei Cord Commerce 2002, profilată pe comerţul cu ridicata al altor produse, au fost de 196 ­mi­lioane lei vechi în 2002, 9,5 miliarde lei vechi în 2003 şi 602 milioane de lei vechi în 2004. Vârful afacerilor a fost, evident, în perioada în care Marin Anton a condus societatea din Buzău. De altfel, conform unor informaţii ce provin din preajma lui Ioan Amărie, fostul şef al Parchetului Naţional Antico­ru­pţie (actualmente DNA), Marin Anton s-a aflat, pentru o vreme, şi în atenţia pro­curorilor, fiind bănuit de administrarea cu rea-credinţă a activelor firmei. Ulterior însă, n-a existat vreo acuzaţie oficială, cazul fiind îngropat.