Cum a ajuns Primăria Buzău să fie mutată în casa primarului, după confruntarea din Palatul Comunal dintre soldații germani și cei sovietici

Un nou episod interesant din istoria Buzăului este prezentat în cadrul rubricii lunare a Muzeului Județean „Știri din vremea războiului”. Este vorba despre povestea distrugerii unei părți importante din Palatul Comunal, în 1944, ca urmare a luptelor purtate în interiorul clădirii între trupele germane și cele rusești. OPINIA vă prezintă povestea, alături de alte detalii prețioase oferite de istoricul Valeriu Nicolescu.

„Palatul Comunal, clădire simbolică pentru orașul Buzău, a fost construit între anii 1899 și 1903. Proiectat de arhitectul Al. Săvulescu, într-un amestec de stiluri îmbinând elemente ale vechii arhitecturi româ­nești și elemente de tip Art Nouveau neoromânesc, edificiul a fost considerat, până la 1918, cea mai impunătoare construcție comunală din întreaga țară. La Palatul Comunal s-au derulat multe evenimente istorice importante pentru comunitatea buzoiană: parade, comemorări, aniversări, dar și marile episoade de convulsii sociale (cele două războaie, ­Re­vo­luția din 1989), iar, mai recent, concerte sau proteste”, precizează reprezentanții Muzeului Ju­dețean în episodul „Știri din vremea războiului”.

După lovitura de stat, la Buzău s-a instalat haosul

Clădirea Palatului Comunal a fost avariată în mai multe rânduri din cauza unor mari cutremure și incendii, însă cele mai serioase pierderi au fost înregistrate în urma bombardamentelor și luptelor din 1944, când întreg acoperișul și turnul Palatului au fost deteriorate. Fotografia prezentată de Muzeul Județean surprinde palatul în anul 1946, aflat încă în ruină, ca urmare a incen­diului din noaptea de 28/29 august 1944.

„Imediat după lovitura de stat din 23 august 1944, la Buzău s-a instalat haosul. Trupele germane dezarmau gardieni, polițiști publici și cadre militare, minau instituții, iar bande civile jefuiau magazinele din centrul orașului (25-27 august 1944). În 28 august, grupul de militari germani care se afla în Palatul Comunal a des­chis focul asupra trupelor sovietice care au ripostat bombardând și mitraliind clădirea. Luptele și incendiul uriaș au avariat întreaga construcție, structura de lemn, acoperișul, turnul cu ceas, în foc pierind și piese de mobilier și opere ­va­loroase (tablouri, cărți etc.)”, se mai precizează în serialul „Știri din vremea războiului”.

Istoricul buzoian Valeriu Nicolescu, stabilit acum în Croația, vine cu alte amănunte prețioase înregistrate în vara lui 1944, când Primăria avea să fie mutată chiar în casa primarului Marinescu, actuala casă cu stejarul secular de pe strada Crizantemelor, de lângă Colegiul Hasdeu.

Potrivit lui Nicolescu, haosul din centrul orașului a început cu mult înaintea confruntării dintre nemți și ruși în Palatul Comunal. „La 8 august 1944 s-a înregistrat un atac aerian asupra Buzăului, în cursul lunii raportându-se jafuri în zona centrală a orașului, inclusiv de pe străzile Cuza Vodă și Doamna Neaga, gru­purile de răufăcători pro­vocând, accidental sau voit, incendii care au cauzat distrugeri serioase, motiv pentru care, din 1946, s-a dispus demolarea clădirilor din pe­rimetrul actualului platou Dacia și din alte zone”, povestește Valeriu Nicolescu.

Tancurile rusești deschid focul asupra Palatului; pompierii nu sunt în oraș

În plus, soldații germani aflați în retragere au distrus în calea lor magazine din centrul orașului și clădiri importante, printre care Palatul Comunal și actualul Colegiu Hasdeu. Un grup de soldați nemți ­ba­ri­cadați în interiorul Palatului au încercat să facă față trupelor sovietice care au atacat cu tancurile.

„Trupele sovietice au intrat în oraș la 28 august, ora 10.00. La ora 16.00, un grup de soldați germani baricadați în Palatul Comunal a deschis focul, omorând patru ostași sovie­tici. Avangarda sovietică a ocupat poziții în imobilele din apropiere, tancurile s-au retras la distanța necesară și s-a ­des­chis focul cu mitraliere grele și tunuri cu proiectile brizante și incendiare. Deoarece pompierii lipseau din oraș și nimeni nu s-a putut apropia, în noaptea de 28/29 august a ars Palatul Comunal, fiind distruse mobilier, arhivă, 2.000 volume și 500 reviste din Biblioteca «Al. Marghiloman». Nemții, în retragere, au luat un autocamion «Intercontinental», o trăsură, trei căruțe și 11 cai, iar sovie­ticii trei autocamioane (Ford, Chevrolet și International), 38 căruțe, 43 cai, 25 boi, 8.000 l. benzină, 350 kg. ulei, 50 kg. vaselină, 400 l. petrol, 3 tone ovăz, 500 kg. porumb, 12 vagoane furaje și alte materiale”, mai povestește Valeriu Nicolescu.

Istoricul buzoian precizează că primarul de atunci al Buzăului a fost nevoit chiar să mute pentru scurt timp sediul Primăriei municipiului la el acasă: „După incendierea Palatului Comunal în 28/29 august, Primăria a fost evacuată în imobilul din strada C. Iarca (Crizantemelor) nr. 1, casa fostului primar Gh. Marinescu, în curte cu stejarul secular, apoi la Școala Primară nr. 2, actualmente Școala Generală nr. 1 «Aviator Mircea T. Bădulescu»; Serviciul Tehnic, în casa Stan Săraru de vis-a-vis, alte servicii în imobilele Leon Elef­terescu, din strada Pictor Andreescu, la Serviciul Salubri­tății (Serv. Financiar) din Strada Petre Bărbulescu (Demo­crației) și la Grădinița de copii din Strada Transilvaniei – Serviciul Agricol, Biroul I.O.V.R. și Biroul cartele alimente”, mai spune Valeriu Nicolescu.