miercuri, 02 decembrie 2020

Ce lefuri vor avea buzoienii anul viitor

Recent, liderii  Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” au înaintat Guvernului o scrisoare prin care exprimă doleanțele venite din partea liderilor organizațiilor din teritoriu. Mai exact, ei solicită creșterea salariului minim pe economie,  începând cu  luna ia­nuarie a anului  viitor.

Ei au argumentat această solicitare din mai multe perspective. Pe de o parte, liderii sindicali susțin că această măsură este una potrivită pentru această criză, întrucât  menținerea veniturilor populației și conservarea puterii de cumpărare sunt unul dintre pilonii strategiei de revenire economică, pentru că, spun ei,  „dacă lucrătorilor li se garantează salarii echitabile pentru munca pe care o fac, vor cheltui acești bani pe servicii și bunuri pentru familiile lor – ceea ce va stimula economia”.

În același timp, un salariu minim crescut înseamnă și mai mulți bani din taxe și contribuții la bugetul de stat și la bugetele de asigurări sociale, de care este atât de mare nevoie în condițiile crizei.

O astfel de decizie ar fi benefică pentru salariații din  Buzău, având în vedere că, din acest punct de vedere, județul se situează pe penultimul loc pe țară, după Teleorman.

Potrivit datelor INS, la jumătatea acestui an, județul Buzău se număra printre cele cu salariul net mic și cu un  număr  ridicat de pensionari ce revin unui salariat, respectiv 1,28. Astfel, din punct de vedere al salariului, Buzăul este unul puțin atractiv pentru forța de muncă, salariul mediu aflându-se cu mult sub 3.000 lei.

Se constată că, în ultima vreme și diferența între sala­riul mediu și cel minim a înregistrat modificări și nu în sensul bun. Sindicatele trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că „în ultimii ani, salariul minim nu a mai ținut pasul cu creșterea generală a salariilor din România. Raportul dintre salariul minim și salariul mediu a intrat pe o pantă descendentă începând cu 2018 (de la 44% în 2017 la 41% în 2019), la fel întâmplându-se și cu raportul dintre salariul minim și salariul median. Din nou, ținând cont de ponderea foarte mare a salariaților remunerați cu sala­riul minim, este necesar ca acesta să țină pasul cu și chiar să depășească creșterea salariului mediu. În caz contrar, rezulta­tul este matematic unul singur: creșterea inegalităților de venit și a sărăciei”.

Sindicaliștii mai atrag atenția asupra unui lucru tot mai evident: faptul că salariile din mediul privat nu mai țin pasul cu cele de la stat. „Se vorbește des în ultimul timp despre dife­rența dintre media salariilor din sistemul public și cea din sistemul privat. Această dife­rență, deși într-o măsură justificată prin structura de personal și alte elemente, este datorată tocmai faptului că în sectorul economic salariile au crescut prea încet, în lipsa aplicării eficiente a unor mecanisme de creștere – salariul minim și negocierile colective – în fapt singurele pârghii pentru creșteri salariale în acest sector”, spun liderii sindicali.

De ce vor sindicatele creșterea salariului minim pe timp de pandemie

Sindicatele cer creșterea salariului minim pe timp de pandemie și pentru ca să poată fi oprită „concurența pe bază de salarii reduse”, dar și pentru ca să se dea o șansă forței de muncă să nu mai migreze în străinătate. Aceasta ar fi una dintre justificările de natură economică ale solicitării sindicale. Dar sindicaliștii au în vedere și perspectiva socială a acestei decizii.

„România este în conti­nuare în topul european în ceea ce privește sărăcia în muncă. Salariul minim legal ar trebui să asigure un câștig suficient pentru lucrătorii cel mai puțin plătiți, asigurând un nivel de trai de o minimă decență. Salariul minim nu este, așa cum consi­deră mulți dintre decidenți, un instrument prin care România concurează pe piața globală pentru a oferi mână de lucru ieftină și fără drepturi, pentru a asigura marjele de profit pentru investitorii speculativi. Concurența pe bază de salarii reduse trebuie oprită, pentru că ne adâncește în această spirală a subdezvoltării, cu consecința pauperizării unei părți importante a populației și forțarea acesteia să emigreze”. Și liderii sindicali aduc ca argument situația țărilor din jur . „Dacă ne raportăm la țările din jur, cu doar 7,2% creștere a salariului minim în 2020, România a rămas mult în urmă. În Polonia, salariul minim a crescut cu nu mai puțin de 15,6% în 2020, în timp ce în Slovacia a crescut cu 11.5% și în Bulgaria cu 8,9%. Dacă ne gândim strict la migrația forței de muncă, nu putem să nu remarcăm că salariul minim a crescut cu 6,2% în Marea Britanie, care se aplică însă la o bază de raportare mult mai mare”.

,,În orice caz, tendința de creștere rapidă a salariului minim este generalizată în Europa Centrală și de Est, unde guvernele țin cont de importanța salariului minim pentru atingerea unei convergențe a veniturilor față de țările occidentale”, continuă liderii sindicali cu argumentările în scrisoarea înaintată Guvernului.

Apoi sindicaliștii aduc în discuție aportul salariului minim în PIB având în vedere numărul mare de salariați remunerați cu lefuri minime. „Salariul minim joacă un rol foarte important aici, din moment ce avem atâția salariați remunerați la nivelul minim. Se observă că în 2019 vedeam deja o plafonare (și chiar o scădere) a părții salariale în PIB. Cu 38.2% parte salarială în PIB, România este în continuare la coada clasamentului în Uniunea Europeană, unde media este de 47,8% din PIB. Pentru a echilibra această distribuție inechitabilă, este nevoie de creșteri ale salariului minim mult peste creșterile productivității. În caz contrar, problemele binecunoscute nu vor întârzia să se adâncească: sărăcie, emigrare în masă, muncă informală etc.”, susțin liderii sindicali ai Cartel Alfa.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

loading...
error: Content is protected !!