Buzăul, din ce în ce mai „bătrân”

De foarte multe ori s-a scris despre îmbătrânirea populației, fenomen care nu are loc doar în Europa, ci pe întreaga planetă, fiind foarte puține excepții unde se întâmplă contrariul. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și analizate de HotNews.ro, în ultimii zece ani a avut loc o deteriorare masivă a structurii de vârstă a populației din România, iar numărul persoanelor vârstnice a crescut considerabil.

Astfel, într-un clasament al indicelui de ­îmbă­trânire demografică în intervalul 2012-2020, județul Teleorman este în frunte. Dacă în 2012, la fiecare 100 de tineri erau 165 de seniori, astăzi numărul lor a ajuns la 203, fiind singurul județ care depășește 200 de seniori la suta de tineri.

Județul Vâlcea are cea mai rapidă deteriorare față de acum 10 ani. Numărul seniorilor ce reveneau la 100 de tineri a crescut de la 126 la peste 185. În aceeași situație se află și județul Gorj, fiind pe locul al doilea în ceea ce privește rapiditatea cu care are loc deteriorarea indicelui de îmbă-trânire. Aici, numărul seniorilor la 100 de tineri a urcat de la 96 la 138.

În ceea ce privește județul Buzău, acesta se află printre primele locuri, semn că persoanele vârstnice își fac bine simțită prezența. Astfel, dacă în 2012, la fiecare 100 de tineri erau 125 de seniori, în 2020 nu-mărul acestora a ajuns la peste 151.

Doar șase județe din cele 42 au indice de îmbă-trânire demografică mai mic de 100, ceea ce înseam-nă mai puțini seniori decât tineri de cel mult 14 ani. Aceste județe sunt Vaslui, Satu Mare, Bistrița-Năsă-ud, Suceava, Iași și Ilfov. Cel din urmă are și cel mai mic indice de îmbătrânire demografică, respectiv 81.

Efectele îmbătrânirii populației ar putea fi multe, „sărăcirea” forței de muncă fiind unul dintre acestea, deoarece o populație care îmbătrânește conduce către o forță de muncă mai redusă. De aici, rezultă mai multe consecințe ale îmbătrânirii populației. Dacă forța de muncă va fi una mai redusă, taxele vor fi mai mari, pentru ca statul să poată să susțină un număr de pensionari în continuă creștere. Partea proa-stă este că un nivel ridicat de taxare conduce către un efect major în economie, descurajând munca și decizia antreprenorilor de a investi. Dacă vârsta de pensionare rămâne fixă și speranța de viață crește, numărul persoanelor care se vor baza pe această pensie primită de la stat va crește și el. Mai mult, numărul celor care vor fi în câmpul muncii pentru a le asigura pensiile celor mai în vârstă va fi în scădere, acest lucru ducând clar la aplicarea unor impozite mai mari pentru forța de muncă în scădere.

Conform unui studiu finanțat de National Institutes of Health (Institutul Național de Sănătate, n.r.) din Statele Unite ale Americii, mai mult de un miliard de oameni de pe planetă vor avea peste 65 de ani în 2030. Acest lucru se va datora creșterii duratei de viață și îmbunătățirii condi-țiilor de trai din toată lumea, iar îmbătrânirea populației va aduce probleme grave. Printre soluțiile politice pentru această provocare ar putea fi inclusă și încurajarea migrației pentru a ocupa locuri de mun-că.

Potrivit Institutului Național de Statistică, populația vârstnică de 65 de ani și peste depășește cu 579.000 de persoane populația tânără de 0-14 ani. Vârsta medie a populației a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2019. Vârsta mediană a fost de 42,1 ani, în creștere cu 0,4 față de 1 iulie 2019.