Între 1990 și 2024, România a pierdut aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate. Scăderea a venit în urma unei pierderi masive în majoritatea județelor, care a fost compensată parțial de forța de muncă ce a fost concentrată mai târziu în București. Datele analizate de Profit.ro arată că această pierdere a muncitorilor nu a fost distribuită uniform.
În județele Hunedoara și Galați s-au înregistrat cele mai mari pierderi. În perioada analizată, cele două județe au pierdut fiercare 140.000 persoane ocupate. Podiumul este ocupat de Prahova cu 124.000 persoane, în timp ce în Neamț pierderea a fost de 116.000.
Județe precum Dolj, Caraș-Severin și Olt au înregistrat fiecare pierderi apropiate sau peste 90.000, iar în Teleorman și Brăila scăderea a depășit 80.000.
Aceeași sursă precizează că zonele care în anii ’90 concentrau industrie grea sau activitate economică intensă au pierdut masiv forță de muncă fără să o poată înlocui. Vestul industrial, estul portuar și sudul au fost afectate simultan prin dispariția marilor platforme industriale.
România bifează al 34-lea an de declin demografic și aceasta nu este singura problemă cu care țara noastră se confruntă. Forța de muncă s-a pierdut prin migrația externă, iar forța de muncă s-a mutat către câteva nuclee urbane. În lipsa unor poli regionali capabili să absoarbă șocul tranziției, multe zone au rămas blocate în scădere, iar în numeroase cazuri pierderile nu au fost recuperate nici după trei decenii. Centrele universitare au fost cele care au absorbit persoane din județele mai slabe din punct de vedere economic. De exemplu, Bucureștiul a înregistrat un plus de aproape 500.000 de persoane ocupate, iar Ilfovul a adăugat peste 200.000. Iar buzoienii au un procent ridicat în rândul absolvenților din Capitală.
Împreună, zona București-Ilfov au concentrat peste 700.000 de locuri de muncă în plus, în timp ce restul țării a pierdut masiv. În afara Capitalei, câștigurile au fost limitate. Cluj, Timiș și Iași au redus pierderile și au funcționat ca poli regionali, dar nu au reușit să genereze un efect de absorbție comparabil cu Bucureștiul.
Moldova fără Iași, sudul fără București și fostele centre industriale fără reconversie au rămas cele mai afectate zone.
Din 1990 și până în 2024 Buzăul a pierdut 42.700 muncitori. Economia Buzăului a suferit o transformare radicală, după Revoluţie. Dacă zona industrială a municipiului Buzău a rămas funcţională, la Râmnicu Sărat, o mare fabrică de textile a fost ştearsă de pe faţa pământului, după privatizare. O soartă asemănătoare a avut-o şi cea mai importantă fabrică de prelucrare a lemnului, Foresta Nehoiu.
Aproximativ 2.000 de angajaţi ai fabricii Confecţia Râmnicu Sărat, majoritatea femei, au rămas fără locuri de muncă după anii ‘90, iar la scurt timp după preluarea de către omul de afaceri vrâncean Sorina Plăcintă, societatea a dispărut de tot.
