Adrian Peticilă, profesorul universitar care își îndeamnă studenții de la Horticultură să se întoarcă la Buzău

Programul educațional început în urmă cu patru ani, prin care Primăria aduce, lună de lună, în fața tinerei generații personalitățile buzoiene de ieri și de azi, continuă și în septembrie cu una dintre personalitățile care au sprijinit și sprijină dezvoltarea Buzăului și a țării prin activitatea pe care o desfășoară ca inginer horticultor, conferențiar universitar la Facultatea de Horticultură, departamentul de „Bioinginerie a sistemelor hortiviticole”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Este vorba despre  Adrian George Peticilă, născut pe 1 septembrie 1970 la Buzău, unde a urmat cursurile Școlii Generale nr. 11, Liceele „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (1986-1987) și „Dr. Constantin Angelescu” (1988-1989). A absolvit apoi Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Facultatea de Horticultură (1990-1995), și după absolvire, a făcut studii aprofundate de Master în Horticultură (ENESA Dijon, Franța). A urmat apoi  stagii de specializare în Marea Britanie (1999), Italia (2001 și 2011), China (2002, 2005 și 2014) și Franța (2005). În anul 2004 a devenit doctor în agronomie și a finalizat în 2013 studiile postdoctorale la Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”.

El apreciază inițiativa Primăriei de a aduce în prim-plan personalități buzoiene care au făcut sau fac  cinste comunității din care provin și deopotrivă țării. „Aducerea în mijlocul buzoienilor și prezentarea personalităților care fac cinste orașului, care au făcut ceva pentru oraș și care pot face în continuare, este o inițiativă lăudabilă a conducerii locale a orașului. Nu pot fi decât cuvinte merituoase la adresa acestora. Sunt bucuros că m-am născut în Buzău”, a mărturisit profesorul universitar.

Membru în Consiliul de Administrație al Băncii de Gene

A fost și este susținător al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău, pentru că îl preocupă protejarea soiurilor românești, a întregului întreg patrimoniul genetic al României, pentru sute de ani de acum încolo. În prezent este membru în Consiliul de Administrație al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău. „E o bucurie să fiu în continuare în consiliul director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice. Proiectul acesta este un  proiect care a demarat cu oarecare dificultăți și trebuie dus mai departe, pentru că este un proiect de țară și pe termen lung. Vorbim de zeci de ani în continuare în care datoria noastră ca horticultori este să conservăm resursa vegetală pe care o avem în momentul de față în țară. Este o responsabilitate foarte mare, pe un proiect nou. În primul rând este un proiect de țară și prin natura funcției mele de cadru didactic universitar promovez patriotismul național în sensul de a merge pe resursele genetice locale, de a le combina pe cele care pot să vină din  afară și să mergem să avem un  domeniu, respectiv cel al horticulturii, care să redevină un domeniu de frunte al agriculturii”, spune profesorul universitar Adrian George Peticilă.

Profesorul buzoian ne mărturisește că toată experiența acumulată în stagii de specializare și toate acumulările din străinătate îi sunt de ajutor  în ceea ce intenționează  să facă mai departe cu proiectul acesta: „În mod cert experiențele pe care le-am avut, cursurile, tot ceea ce am reușit să facem în afara țării și să vedem acolo ne ajută, pentru că s-au stabilit legături cu colegi și parteneri din alte țări pe domeniul horticol; am văzut cam ceea ce fac alții și trebuie și noi să ne aliniem la necesitățile horticulturii moderne, nu neapărat din punct de vedere tehnic, ci din punct de vedere al utilității lor, și mă refer aici la semințele noastre, la zonele  noastre de cultură, la tradițiile pe care le avem”.

Adrian George Peticilă mai este și membru al unor societăți profesionale internaționale și din România dintre care amintim: European Society for New Methods în Agricultural Rechearch (2003), International Society for Horticultural Science (2001), Societatea Română a Horticultorilor (2010). De asemenea, de 20 de ani este secretar științific la Academia Română. „La Academie a fost o funcție administrativă. De 20 de ani sunt secretar științific al secției de Științe Agricole și Silvice din cadrul Academiei Române; a nu se confunda cu Academia de Științe Agricole și Silvice, care este o academie de ramură. Academia Română are 14 secții printre care și o secție de Științe Agricole. A fost înființată în 1866”, spune profesorul universitar.

Susține studenții care vor să se întoarcă la Buzău

Prin mâna profesorului universitar au trecut mulți tineri pe care i-a format și le-a transmis din cunoștințele sale. Unii dintre ei s-au întors să profeseze la Buzău, la finalizarea studiilor, la Stațiunea de Cercetare în Legumicultură și acum și la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale. „Sunt studenți în fiecare an care vin din zona județului Buzău. Mă mândresc cu ei. Mă mândresc că și eu sunt buzoian. Sunt studenți care au venit din pasiune la facultate și care au chiar și afaceri în județul Buzău; pe unii dintre ei, încet-încet, i-am recomandat în diferite zone, fie la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Legumicolă, fie la Istrița, la Pietroasele, lucrează absolvenți de-ai noștri și, acum, bineînțeles, în limita disponibilității și a experienței căpătate să meargă și la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale”. De altfel, îndemnul său către tinerii care termină Liceul Agricol – așa cum se numea în anul 1989 când Adrian George Peticilă l-a absolvit și care a devenit între timp Colegiu Agricol -, este  să urmeze acest domeniu, care aduce și satisfacții. „Le-aș spune tinerilor că trebuie să aibă pasiune și drag de natură și de plante; este un domeniu cerut în momentul de față, atât în țară cât și în afara țării, și chiar dacă este nevoie și de ceva muncă fizică, se poate câștiga destul de bine din horticultură, din toate domeniile horticulturii. Acum  sunt proiecte europene, sunt startup-uri pentru tineri și  sunt posibilități”, spune buzoianul, care are el însuși foarte multe proiecte la care lucrează în momentul de față. „Proiectele de acum sunt mai puțin personale. Sunt proiecte în care suntem angajați și angrenați de zona facultății în tot ceea ce înseamnă cercetarea în horticultură, conservare specii valoroase horticole testare de specii noi care pot fi introduse în cultură, în condițiile în care totuși clima s-a mai îmblânzit. Personal mă ocup de aclimatizarea rodiei în România. Doctoratul mi l-am dat pe aclimatizarea plantelor de kiwi. În cadrul Facultății de Horticultură București avem aceste proiecte care nu sunt proiecte pe  termen scurt, ci pe termen foarte lung, pentru că plantele au nevoie de o durată de viață mai lungă”, mărturisește profesorul Adrian George Peticilă.