Aproape 100 de străini vin la muncă la Buzău în fiecare lună

În ultimii ani, sute de mii de oameni au părăsit România, atrași fiind de salariile mult mai mari din Vest. Industria construcțiilor, spitalele și hotelurile resimt acest lucru, inclusiv la Buzău. Pentru a acoperi lipsa forței de muncă, angajatorii sunt nevoiți să importe muncitori. Din construcții și HoReCa ne-au plecat cei mai mulți oameni. Astfel, importurile de personal din cele mai sărace țări de pe glob vin pentru a munci în aceste domenii, aspect confirmat de specialiștii în recrutare.

Există anumite domenii în care se simte nevoia de forță de muncă în România, motiv pentru care sunt aduși angajați din Asia. Principalul domeniu în care se observă o creștere semnificativă a importului de angajați este cel al construcțiilor, unde se angajează muncitori din țări ca Vietnam, Nepal sau Bangladesh. De asemenea, un alt sector cu cerere mare de forță de muncă străină este cel în HoReCa –  în special poziții precum bucătari sau ospătari -, agricultură și servicii. Procedura de aducere a unui angajat din Asia în România poate fi considerată destul de dificilă. Sunt cerute o serie de documente și multe procese administrative de respectat, precum obținerea unui permis de muncă și un contract de angajare valid.

Din păcate, durează minimum șase-șapte luni până când angajatul ajunge în țară. Bariera lingvistică poate reprezenta o dificultate suplimentară în procesul de integrare și comunicare cu angajatorii și colegii lor.

În România, mai mult de 127.000 de muncitori străini lucrează în prezent pe piaţa locală. Muncitorii străini sunt prezenţi în toate judeţele ţării, dar cea mai mare parte a lor este concentrată în trei zone: Bucureşti-Ilfov, Constanţa şi Timiş.

Și în Buzău numărul lor este în creștere. Potrivit directorului AJOFM, Ionel Tociu, pe lună, societățile comerciale cer, în medie, 240 de străini, ceea ce înseamnă că pe piața buzoiană este un mare deficit de forță de muncă. „Bineînțeles că există un ecart între cererile depuse de către societăți și numărul străinilor care vin. Pentru că poate o societate are nevoie de zece muncitori străini, dar îi vin doar patru. Dar, între 90 și 100 de persoane pe lună ar trebui să fie importul real”, mai adaugă Ionel Tociu.

La Buzău cel mai mare deficit de forță de muncă se înregistrează în agricultură, mai ales acum când este sezonul recoltării, iar agricultorii au nevoie foarte mare de personal. Avem, de asemenea, deficit și în industria grea, în HoReCa și în construcții.

Lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par nici în cazul persoanelor străine, pentru că pot exista mai multe dificultăți care să îi determine pe angajați să nu rămână. Și la Buzău se întâmplă acest lucru. De exemplu, sunt societăți care în decursul unui an au făcut trei sau patru cereri prin care solicitau angajați străini. Ceea ce înseamnă că prima dată muncitorii nu s-au adaptat și nu au rămas, a doua oară nu s-au adaptat și nu au rămas și de aceea angajatorul trece prin mai multe etape până găsește omul potrivit, la locul potrivit.

La Buzău, cei mai mulți muncitori străini sunt din Sri Lanka și India.

Forța de muncă în Buzău

Efectivul salariaților din județul Buzău la sfârșitul lunii mai 2023 a fost de 90.937 persoane, în creștere cu 213 persoane față de sfârșitul lunii aprilie 2023 și cu 1.615 mai mulți față de sfârșitul lunii mai a anului precedent.

Câștigul salarial mediu nominal brut realizat în luna mai 2023 în județul Buzău a fost de 5.693 lei, în timp ce la nivel național a fost de 7.229 lei. Câștigul salarial mediu nominal net a fost în luna mai 2023 la nivelul județului Buzău de 3.705 lei, mai mare cu 3,4  la sută față de luna precedentă și cu 20,1  la sută față de luna mai 2022. Câștigul salarial mediu nominal net la nivel național a fost de 4.543 lei, în scădere cu 21 lei (- 0,5  la sută) față de luna aprilie 2023.

Câștiguri salariale nete peste media județului s-au înregistrat în industrie și construcții (3.879 lei); sub media județului înregistrându-se în servicii (3.657 lei) şi în agricultură, silvicultură și pescuit (3.023 lei). Faţă de luna mai 2022, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 20,14 la sută indicele preţurilor de consum a crescut în aceeaşi perioadă cu 10,64  la sută, rezultând o creștere a indicelui câştigului salarial real cu 8,58  la sută.

Într-un clasament naţional al judeţelor României, judeţul Buzău ocupă: locul 24 după câştigul salarial mediu net;  locul 40 după câştigul salarial mediu net în agricultură, silvicultură şi pescuit;  locul 21 după câştigul salarial mediu net în industrie şi construcţii;  locul 27 după câştigul salarial mediu net în servicii.

Numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene de Ocuparea Forţei de Muncă Buzău la data de 31 mai a fost de 7.441 persoane, din care 3.181 (42,7  la sută) femei. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2023 a fost de 5,2  la sută. Rata şomajului pentru femei, la sfârşitul lunii mai 2023, a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată pentru bărbaţi (5,0  la sută faţă de 5,4  la sută).

Criza se acutizează

Minimum 5,7 milioane milioane de români muncesc în străinătate, în Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale comunicate de Guvernul României.

400.000 de români lucrează în țară, în construcții, iar 700.000 în afară. Numărul celor care vor să plece este în creștere.

O posibilă eliminare a facilităţilor fiscale din construcţii va crește tendinţa de emigrare a specialiştilor din domeniu, pentru că salariile nete ale angajaţilor vor scădea, iar angajatorii vor alege fie să-și plătească muncitorii la gri sau la negru, fie să-și diminueze activitatea operaţională, potrivit unui studiu realizat de compania Graphein.

Așteptările salariale ale specialiștilor din construcții, din România, sunt cu 30 la sută mai mari.

Între timp, Guvernul Marcel Ciolacu pregătește eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții. Despre acestea, Ionel Tociu este de părere că piața construcțiilor va avea din nou de suferit, pentru că se vor  majora prețurile lucrărilor, astfel încât angajatorul să poată plăti angajații, fără să simtă vreo diferență după eliminarea facilităților.