România este codașă la protecția drumurilor cu perdele forestiere. De opt ani, țara noastră are în plan să protejeze drumurile cu asemenea perdele forestiere, care ar fi de mare folos, inclusiv pentru culturile aflate acum în suferință. Dar, în tot acest timp, România a reușit să planteze doar o porțiune de 77 kilometri din cei 1.800 propuși inițial. Ca să grăbească lucrurile, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a preluat o parte din sarcină, iar ministrul Mediului se gândește ca în aceste acțiuni să fie implicați și cetățenii.
Singura zonă unde au fost plantate, până acum, astfel de perdele este marginea Autostrăzii Soarelui. Din totalul celor 5.200 de hectare, pe care Romsilva trebuia să amplaseze perdele forestiere, au fost plantați copaci până acum doar pe o suprafață de 200. Practic, România nu a reușit să realizeze nici măcar 10 la sută din ceea ce și-a propus inițial. Reprezentanții Romsilva spun că exproprierile merg greu, iar în multe locuri au apărut construcții pe terenurile avute în vizor. Mulți oameni se opun plantărilor, în ciuda beneficiilor pe care aceste păduri le aduc infrastructurii rutiere și mediului.
Ca să grăbească lucrurile, ministrul Mediului propune ca perdelele forestiere să poată fi plantate și de cetățeni, nu numai de stat, mai ales că există bani europeni pentru asta. „Avem, de exemplu, acea schemă de finanțare pe care am aprobat-o deja pentru sechestrarea de carbon și care asigură 456 de euro pe hectar, pe an, sprijin financiar pentru terenurile forestiere noi realizate”, a declarat Barna Tanczos, ministrul ministru Mediului, Apelor și Pădurilor.
La rândul său, Compania de drumuri își asumă o parte din sarcină și, în premieră, a decis să introducă perdelele forestiere în proiectele viitoarelor drumuri. Este cazul Autostrăzii Moldovei unde, odată cu șoseaua, se va planta și perdeaua de protecție.
În Buzău ar urma să fie amplasate perdele forestiere pe o lungime totală de 76 kilometri, cei mai mulți fiind pe Autostrada Ploiești-Buzău. „Pe Ploiești – Buzău vom planta pe o lungime de 63 de kilometri, pe partea stângă, pentru că acolo e zona cea mai predispuză înzăpezirii de hectare de perdele forestiere pe toată această lungime”, spune Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, potrivit protv.ro.
Între timp, Romsilva promite că, în toamnă, va relua plantările tot pe lângă Autostrada Soarelui, în Ialomița și Ilfov. Programul actual de înfiinţare a perdelelor forestiere prevede protecţia autostrăzilor şi drumurilor naţionale din judeţele Arad, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov şi Vrancea. Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48 la sută din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale, precum şi 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80 la sută deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional.
Perdelele forestiere, antidot pentru secetă
Experienţe riguroase realizate în zonele cu perdele forestiere de protecţie arată că, în condiţii meteo normale, sporurile de producţie agricolă sunt de 35-40 la sută, iar pe timp de secetă depăşesc 150 la sută! La Staţiunea de Cercetări Agricole Mărculeşti, la seceta din 1946, producţia de grâu între perdele a fost de sută la sută, iar în câmpul liber de doar 19 la sută. Menţinerea unui strat de zăpadă de 50 cm între perdele a protejat de îngheţ grâul de toamnă.
De asemenea, perdelele forestiere ajută și la îmbunătățirea climatului. În interiorul perdelelor forestiere se reduce viteza vântului cu 25-50 la sută, asigurând depunerea zăpezii în strat uniform şi gros. Din fiecare 10 cm strat de zăpadă rezultă 300 m3/hectar apă care se infiltrează în sol! Totodată, se reduc pierderile de apă prin evaporarea cu 20-45 la sută.
Nivelul mai ridicat cu 10-30 la sută al umidităţii atmosferice în interiorul perdelelor contribuie la reducerea transpiraţiei plantelor cu 20 la sută. În acest fel se pot întârzia efectele secetei. În spaţiul dintre perdele se reduce amplitudinea temperaturii între zi şi noapte cu peste 6 grade Celsius, fiind favorabilă creşterii plantelor şi activităţii microbiologice din sol.
